Discuțiile privind bugetul UE post-2020 se intensifică înaintea reuniunii informale de vineri a șefilor de stat și de guvern, existând deja două tabere clare: esticii doresc creșterea contribuțiilor, iar mai multe state net contributoare se opun.

Problema bugetului post-Brexit va fi dezbătută pentru prima dată săptămâna aceasta de șefii de stat și de guvern în cadrul unei reuniuni informale la Bruxelles, care ar putea aduce unele clarificări într-o chestiune ce divizează deja statele membre. În scrisoarea de invitație, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a precizat că plecarea Marii Britanii lasă o gaură în buget de circa 10 miliarde de euro anual.

Până acum există două tabere: una formată din mai multe state net contributoare, cealaltă a esticilor - net beneficiari. Primele resping creșterea contribuției la bugetul UE, printre cele mai vehemente fiind Olanda și Austria. Germania, în schimb, se arată mai flexibilă, comisarul pentru Buget încercând s-o convingă pe Angela Merkel de necesitatea majorării contribuției.  

România se plasează în tabără cealaltă, dezaprobând ideea reducerii bugetului UE, care ar putea însemna tăieri pentru agricultură și pentru fondurile de coeziune. 

Într-un interviu acordat EurActiv.ro, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Alexandru Potor, a explicat de ce este dispusă România să dea mai mulți bani la bugetul total al UE.  #AGRI

De ce vrea România să nu scadă nivelul actual al bugetului ne dăm seama și dacă vedem decizia Comisiei Europene de a finanța cu 1,3 miliarde de euro din Fondul de coeziune modernizarea unei secțiuni din coridorul feroviar ce leagă Curtici, aflată la granița dintre România și Ungaria, de Constanța, de la malul Mării Negre. 

Ajutor european am putea primi și pentru construirea autostrăzii Comarnic-Brașov. Aflat la București, vicepreședintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Andrew McDowell, a declarat că instituția e pregătită să sprijine proiectul. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, spune că problema nu e finanțarea, ci incapacitatea noastră de a pregăti proiectele de infrastructură. 

Nu o fi o problemă finanțarea, dar sumele alocate sunt. Camera de Comerț Româno-Americană (Amcham România) atrage atenția că investițiile făcute din fonduri publice au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere în produsul intern brut. 

După ce a evitat întâlnirea cu foștii colegi din PE, Viorica Dăncilă face o vizită de două zile la Bruxelles, pentru a-i convinge pe liderii europeni de justețea modificărilor la legile Justiției. Tot în capitala europeană va fi și liderul USR, Dan Barna anunțând că pe agenda întâlnirilor cu oficiali ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene şi ai Consiliului UE ”cel mai important subiect va fi cel al asaltului asupra legilor justiției, dat în România de coaliția de guvernare".

Reccomandarea de lectură a redacției: BBC Online - Have the Winter Olympics repaired North-South Korea relations?