După ce a rămas și fără cel de-al treilea candidat pe care a anunțat oficial că-l propune pentru Primăria Capitalei, PNL a ajuns la a patra desemnare, în persoana lui Cătălin Predoiu. Candidatura sa a fost primită cu aplauze timide chiar la partid.

Cel de-al treilea candidat propus oficial de PNL pentru candidatura la Primăria Capitalei, Marian Munteanu, a anunțat, miercuri seară, că se retrage din cursă. Noul candidat al PNL pentru București, cel de-al patrulea, este Cătălin Predoiu.

Într-un discurs însoțit de gesturi ample, pe un ton ridicat, Munteanu a amenințat voalat că va avea grijă de cei care au lansat „zvonuri” privind presupusele sale simpatii legionare sau naționaliste, precum și cele referitoare la o posibilă colaborare a sa cu Securitatea.

„Sunt onorat să vă pot anunța astăzi faptul că, după ce ne-am consultat în cadrul conducerii PNL, beneficiind de înțelepciunea și de tactul președintelui de onoare, domnul Quintus, am decis să-mi asum candidatura la Primăria Capitalei”, a declarat Cătălin Predoiu, al cărui anunț a fost primit cu aplauze răzlețe de colegii aflați în sala din sediul partidului.

Ludovic Orban, precedenta opțiune a PNL, care s-a retras după ce DNA a deschis un dosar împotriva sa, a fost turnat anchetatorilor de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. 

Tot din politică vine o altă știre importantă a zilei de ieri: Băsescu a fost pus oficial sub învinuire pentru spălare de bani.

Procurorii de la Parchetul General au dispus începerea urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu pentru spălare de bani, într-un dosar legat de vânzarea unui teren din Băneasa către Costel Cășuneanu.

Respectând moda lansată recent în politica bucureșteană, Băsescu a anunțat el însuși evoluția acestui dosar, pe Facebook. La fel au procedat și Ludovic Orban, și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului.

În plan extern, prima întâlnire NATO-Rusia din ultimii aproape doi ani a fost un semi-eșec. Consiliul NATO-Rusia s-a reunit după aproape doi ani, dar nu a dus la o apropiere între Moscova și statele occidentale, potrivit șefului alianței nord-atlantice.

Întâlnirea, care a durat cu 90 de minute mai mult decât era programat, a fost ocazia perfectă pentru o „discuție sinceră și serioasă” în privința situației din Ucraina, a problemelor legate de activitățile militare ale alianței și ale Rusiei, precum și a situației din Afganistan, potrivit lui Jens Stoltenberg, secretarul-general al Alianței Nord-Atlantice.

Cu toate acestea, „între NATO și Rusia sunt diferențe profunde și persistente”, a spus Stoltenberg. „Întâlnirea de azi nu a schimbat (acest lucru)”, a adăugat el.

Tot din extern poate veni și un colac de salvare pentru economia României, însă Bucureștiul îl ignoră. Este vorba despre Planul Juncker, care ar putea crește produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, și cu 4,75 puncte în cea optimistă, potrivit studiului "Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești”, prezentat miercuri într-o conferință de presă a Institutului European din România (IER). 

Cu toate acestea, România este printre singurele trei țări membre ale UE care nu au accesat resursele puse la dispoziție prin planul de stimulare a investițiilor, deși ne confruntăm cu o scădere a investițiilor.

Recomandarea de astăzi a redacției este un text care a primit, recent, Pulitzer. Autorii au descoperit nenorocirile care se petrec în spitalele de psihiatrie din Florida și explică ce anume a condus la această situație.