Premierul neconflictual și relația cu UE
Nici nu s-a instalat bine în fostul birou al lui Adrian Năstase de la Guvern, că Viorica Dăncilă a și aflat ce așteptări are UE de la ea. Dar prima decizie luată de noul premier ar putea fi cam ilegală.
Principalele organisme executive ale UE, Consiliul și Comisia Europeană, au felicitat-o pe Viorica Dăncilă, prin scurte scrisori în care își prezintă și așteptările, la fel de scurte, de la primul premier de sex feminin al României.
Donald Tusk, președintele Consiliului European, reamintește importanța statului de drept și a luptei anticorupție, „în conformitate cu așteptările ridicate ale societății românești”, în timp ce Jean Claude Juncker, președintele Comisiei, spune că UE nu ar fi întreagă fără România, dar „nici România nu ar fi întreagă fără ancora valorilor UE”.
De altfel, premierul noului guvern PSD-ALDE a avut marți o primă discuție și cu comisarul european numit de România, anume chiar de social-democrați, Corina Crețu. Comisarul pentru politică regională a avertizat guvernul că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă nu grăbește proiectele de investiții, iar premierul Dăncilă a recunoscut că există întârzieri, dar crede că „împreună vom reuși să relansăm această componentă europeană, adaugând că își dorește foarte mult „creșterea dimensiunii europene a guvernării”.
Poate de aceea Dăncilă l-a numit consilier de stat pe Darius Vâlcov, autorul programului de guvernare și considerat de mulți ministrul „din umbră” al finanțelor, dar și judecat în două dosare de corupție.
Dar nu-i nimic, cel cunoscut pentru că ar fi luat mită în cimitire și pentru tablourile ascunse în casă este probabil doar o victimă a statului paralel, ar spune Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE și președintele Senatului, care susține că asaltul statului paralel se intensifică, dar că politicienii au făcut prin modificarea legilor justiției „un prim pas important care urmărește să rupă această legătură bolnavă între statul paralel și justiție”.
Poate nu întâmplător, chiar în timp ce Tăriceanu făcea aceste declarații, Curtea Constituțională anunța că și în a doua lege a justiției analizată sunt anumite prevederi neconforme cu legea supremă, după ce remarcase neconstituționalități și în legea organizării judiciare. Dezbaterea privind criticile aduse celei de-a treia legi, cea privind funcționarea CSM, a fost amânată pentru 13 februarie.
Tăriceanu a dat ca exemplu al asaltului statului paralel declarațiile, neprobate, ale lui Liviu Dragnea, șeful PSD, privind amestecul șefului SPP în chestiuni politice. Ca urmare, toți membrii Guvernului au renunțat marți la Serviciul de Protecție și Pază, în frunte cu Viorica Dăncilă, care a venit la Palatul Victoria cu o mașină a Jandarmeriei Române. Doar că demnitarii aflați în competența SPP nu pot face obiectul protecției altor instituții, chiar dacă aceasta face parte din sistemul național de apărare și ordine publică.
Dar aceasta nu a fost singurul atac al lui Dragnea la o instituție pe care premierul Dăncilă va trebui să-l gestioneze, mai ales în contextul „dimensiunii europene a guvernării”. Liderul PSD a acuzat delegația Comisiei Europene din România că ar fi transmis informații false la Bruxelles, iar oficialii de la București ai Comisiei au fost nevoiți să dea un răspuns politicos - „Comisia Europeană nu face comentarii despre comentarii”. Dar executivul UE a reiterat că este foarte bine informat privind procesul parlamentar din România și evoluția discuțiilor legate de modificările legilor din domeniul justiției de-a lungul a mai multor luni.
În plus, în prima zi plină de mandat, noul guvern a aflat că Bruxelles-ul a somat România pentru depășirea limitelor stabilite în cazul poluării, alături de alte opt state. Ministrul mediului Grațiela Gavrilescu nu s-a deranjat să asiste la o reuniune, la nivel ministerial, cu comisarul pentru mediu Karmenu Vella, descrisă ca „un ultim efort de a găsi soluții pentru remedierea problemei grave a poluării aerului în Uniunea Europeană”, dar a fost totuși o delegație a ministerului care a prezentat măsurile întreprinse pe plan local în vederea îmbunătățirii calității aerului.
Și în domeniul agriculturii, guvernul trebuie să fie mult mai activ pe plan european, având în vedere că acum se creionează viitorul buget al UE, post-Brexit, și Politica Agricolă Comună 2020-2026. Măcar în această privință România nu este singura care cere ca fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală să nu scadă în viitorul cadru financiar multianual. Rămâne de văzut însă cât va conta vocea României. #AGRI
Recomandarea de lectură este tot despre planuri ambițioase și finanțări multi-anuale: Un material the Guardian despre nevoia de reconstrucție a infrastructurii americane, promisă de Trump în campanie și anunțată în State of the Union, discurs susținut de președintele SUA chiar în această noapte.