Românii se consideră extrem de pregătiți să descopere o dezinformare, dar cât de gravă este amenințarea știrilor false?

Circa 80% dintre români se declară încrezători (o bună parte dintre aceștia chiar „foarte încrezători”) că vor descoperi o știre falsă atunci când se vor întâlni cu ea. Și nici nu sunt așa de rare ocaziile, dat fiind că aproape jumătate dintre cetățeni spun că au întâlnit aproape zilnic o informație falsă sau o denaturare grosolană a realității.

Uniunea Europeană încearcă să intensifice lupta cu dezinformarea online, iar experții consultați de Comisie recomandă adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare.

În opinia europenilor, Rusia este principalul „furnizor” de dezinformări, dar nu singurul. De altfel, Moscova acuză la rândul ei țările UE de propagandă.

Cel mai recent caz - încercarea de asasinare a spionului Serghei Skripal. Kremlinul califică drept „propagandă” informațiile privind implicarea Rusiei în atacul cu agent neurotoxic, în timp ce Theresa May a afirmat în Parlamentul britanic că această implicare este „foarte probabilă”.

De altfel, rușii neagă și implicarea în conflictul din Ucraina, dar europenii îi consideră încă principalii vinovați și Consiliul UE a prelungit, pentru șase luni, sancțiunile aplicate Rusiei din cauza anexării ilegale a Crimeei și a implicării în luptele dintre armata ucraineană și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei.

În acest context agitat atât la estul Uniunii, dar mai ales în interior, liderii celor două mari puteri europene, Franța și Germania, se vor întâlni curând pentru a discuta planuri de reformă a UE. Cancelarul Angela Merkel va merge în Franţa pentru a stabili împreună cu preşedintele Emmanuel Macron propuneri comune pentru reformarea Uniunii Europene, politica europeană privind migraţia şi apărarea europeană, propuneri ce vor prezentate apoi la summitul șefilor de stat din UE ce va avea loc săptămâna viitoare.

Și România pare că ar vrea să profite de schimbarea peisajului european: premierul Viorica Dăncilă a discutat cu ambasadoarea Olandei la București despre ridicarea MCV și aderarea la Schengen.

Însă guvernul român nu e bine văzut în Europa, dar măcar o dată și România poate riposta, dat fiind că însăși Comisia este zdruncinată de acuzații de nepotism și lipsă de transparență. Numirea șefului de cabinet al lui Juncker, Martin Selmayr, în funcția de secretar general al Comisiei - cel mai înalt post de funcționar al executivului UE - a generat inclusiv o dezbatere în Parlamentul European. Recomandarea de lectură este un text Euractiv.com despre „Selmayrgate”.