În toate prezentările pe plan internațional, România se laudă cu numărul mare de minorități de pe teritoriul său. Dincolo de asta, autoritățile române și unele segmente din spațiul public și politic gestionează prost relația cu minoritățile. 

Situația s-a înrăutățit de la debutul pandemiei, mulți căutând un țap ispășitor.

În cadrul unui webinar organizat de EURACTIV.ro și CNCD, Gelu Duminică, director al Agenției Împreună, sociolog, profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, UNIBUC, a povestit că se amuză că e trimis deseori acasă: ”Cei care mă trimit acasă nu știu că familia mea e aici de vreo mie de ani, stă la Galați”.

Duminică susține că dihonia din societatea românească apare încă din Miorița, unde cei trei ciobani - moldovan, ungurean, vrâncean - se urau de moarte. Balada pune accentul pe diferențele dintre ei și nu pe cei apropie. Cam la fel se întâmplă deseori și în societatea românească. 

La nivelul istoricilor și al multor instituții publice ne confruntăm cu o practică de separarea a povestirilor din trecut, care nu face posibilă concilierea, crede Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România "Wilhelm Filderman".

Un exemplu e cel al conflictului dintre legionari și Antonescu și violențele antisemite: ”În noiembrie 1940, pe lângă masacrarea demnitarilor la la închisoarea din Jilava au fost omorăți mai mulți evrei la Ploiești de acceași organizație legionară din Ploiești care l-a omorât și pe Nicolae Iorga. Or, cele două povestiri sunt spuse separat, deși s-au întâmplat în același timp și deși violența antisemită e consubstanțială violenței legionare, adică nu se poate înțelege acțiunea politică legionară, dacă nu ținem cont de antisemitism și de violența antisemită”.

La fel se întâmplă și cu povestea celui de-al doilea Război Mondial și povestea Holocaustului: 

”Acum se fac 80 de ani de la declanșarea operațiunii Barbarossa și, de asemenea, 80 de ani de la pogromul de la Iași și alte masacre care s-au întâmplat în vara anului 1941. Pentru cele două tipuri de evenimente sunt create discursuri separate, comemorări sau aniversări separate”. 

O cale ”comodă” pentru cei care nu-și acceptă trecutul nu prea onorabil.

Nu întâmplător la 80 de ani de la pogromul de la Iași, Sinagoga din Orăștie a fost vandalizată.

Un sondaj publicat tot luni arată că 59,5% dintre respondenți ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și familia tradițională.

Alte știri:

Comisia Europeană face primele plăți din NextGeneration

Forța Fermierilor solicită premierului să se implice în coordonarea negocierilor privind noua PAC

Comisia Europeană donează roboți de dezinfecție pentru mai multe spitale din România

Recomandarea de lectură a redacției: Der Spiegel - Interview with U.S. Secretary of State Antony Blinken - "We Need To Stand for Freedom and Openness – And Do It Together"