Declarația 600 este reprezentativă pentru modul în care autoritățile din România încurcă populația mai mult decât să o ajute. Chiar dacă șeful partidului de guvernământ a promis că va fi mai întâi amânată și apoi eliminată complet, ministrul de finanțe încă nu știe cum va rezolva situația.

Odiseea Declarației 600 este de fapt doar încă un exemplu care întărește declarația de ieri a președintelui Klaus Iohannis, susținută în fața ambasadorilor acreditați la București: „Avem o societate matură care a dovedit deja că este capabilă să lupte admirabil pentru valorile în care crede. Dar această societate matură și activă are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei”. 

Chiar dacă Iohannis se gândea, probabil, mai mult la statul de drept și independența justiției, președintele a punctat și nevoia ca statul să acționeze în slujba cetățenilor, ceea ce, după cum ne arată atât de des birocrații, nu prea se întâmplă.

Nici în ceea ce privește independența justiției, lucrurile nu arată chiar optimist. Curtea Constituțională a admis câteva obiecții la legea organizării judiciare, dar a păstrat cele mai controversate modificări. Curtea a avut de discutat marți și celelalte două legi ale justiției -  organizarea CSM și statutul magistraților, dar judecătorii au amânat pronunțarea.

Avem și o veste pozitivă. După ieșirea Marii Britanii din UE, România va mai primi încă un mandat de europarlamentar, chiar dacă numărul total de locuri în Parlamentul European va scădea. #PE

În schimb, România încă nu are un guvern funcțional, dar șeful PSD, Liviu Dragnea, și premierul desemnat, Viorica Dăncilă, au făcut o vizită de curtoazie la UDMR. Până se hotărăsc ei ce miniștri să mai numească în al treilea cabinet din ceva mai mult de un an, leul testează noi teritorii, negative. Moneda națională a atins minime istorice în trei zile consecutive.

Nu-i nimic, IKEA a lansat recent canapeaua care poate fi hack-uită, poate vom reuși și noi curând să adaptăm statul nevoilor cetățenilor. (recomandarea de lectură a zilei)