„Există un element care ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune”, a spus Klaus Iohannis, în discursul său despre viitorul UE susținut în Parlamentul European. Președintele a vorbit despre nevoia de coeziune, de unitate și de a nu lăsa în urmă niciun cetățean european, iar discursul său pare a fi atins și coarda sensibilă a adversarilor politici. #PE

Mai mulți eurodeputați PSD au apreciat nota proeuropeană a discursului lui Iohannis, adăugând că trebuie realizat un consens și acasă. Să fie o dezbatere din Parlamentul European calea spre conciliere între președinte și PSD? Vom vedea la consultările de astăzi de la Cotroceni.

Dar nu toate cuvintele spuse în plenul de la Strasbourg au fost unse cu lapte și miere. Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene - care s-a autocalificat drept un mare prieten al României - a transmis un mesaj către Guvernul și Parlamentul de la București: Nu vă distanțați de statul de drept pentru că vă distanțați de Schengen. De altfel, chiar și Juncker a pledat pentru un consens național pe lupta împotriva corupției, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE la 1 ianuarie.

În plus, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a dat și o veste proastă: Parlamentul este pregătit să adopte o rezoluție privind statul de drept și derapajele democratice din România, în urma dezbaterii de acum trei săptămâni, situație pe care până și președintele Iohannis a calificat-o drept „extrem de neobișnuită” - având în vedere că un astfel de vot ar putea avea loc cu o lună înainte de preluarea Președinției Consiliului UE.

Culmea este că această rezoluție ar putea fi votată după ce forțele politice din România se pun de acord asupra legilor justiției. ALDE, partidul care formează coaliția de guvernare împreună cu PSD, a confirmat participarea la consultările de la Cotroceni, deși social-democrații mimează un proces democratic privind o decizie în acest sens.

Consultările asupra legislației din domeniul justiției vin după ce Comisia de la Veneția a criticat în termeni duri modificările impuse de majoritatea parlamentară atât la legile de organizarea a sistemului judiciar, cât și la codurile penale. Florin Iordache, unul dintre principalii artizani ai acestor revizuiri de legi, încearcă încă să ne convingă că Iohannis, Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr i-au indus în eroare pe experții Comisiei de la Veneția, care, de altfel, au citit cu mare atenție textele de lege, notând până și erorile (voite sau nu) de traducere.

Altfel, procurorul general Augustin Lazăr nu și-a ascuns niciodată dezaprobarea față de modificările Codului Penal și a Codului de Procedură Penală și spune că Parchetul General este dispus să sprijine demersurile de reevaluare a acestor schimbări, după ce și Comisia de la Veneția a confirmat îngrijorările procurorilor.

Recomandarea de lectură: o explicație a extinderii cu ușurință a dezinformărilor, în special în rândul persoanelor în vârstă - persoanele de vârsta a treia diferențiază mult mai greu informația de opinie decât tinerii.