Președintele și-a început al doilea mandat, PSD se obișnuiește cu viața în opoziție, iar PNL continuă lupta cu social-democrații, dar de la guvernare.

Klaus Iohannis și-a scris povestea primului mandat pe mai mult de 800 de pagini, amintind de provocările majore pe care le-a înfruntat și asumându-și multe victorii contra majorității PSD. Dar, cel puțin în declarația de presă susținută aseară, Iohannis și-a atribuit o mulțime de victorii care nu ar fi fost posibile fără presiunea societății civile, în special a protestelor masive de stradă, cum ar fi abrogarea Ordonanței 13.

De asemenea, Iohannis se prezintă mult mai activ decât a fost perceput de marea parte a observatorilor, care i-au remarcat absențele în unele momente cheie și reacțiile extrem de întârziate în altele

De altfel, chiar de la începutul discursului, șeful statului a clamat că cea mai mare realizare a fost, în fapt, menținerea unui status quo, nu neapărat progresul într-o anume direcție: „cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”. Este drept totuși că, într-o bătălie cu un PSD pus pe „reformat” justiția, acest rezultat nu e chiar puțin lucru.

De cealaltă parte, PSD - deși a demonstrat că încă mai poate forma majorități în Parlament - pare că se acomodează foarte bine cu viața în opoziție, care, de altfel, îi convine teribil în perspectiva alegerilor care au loc anul viitor. Liderii PSD pot pune bețe în roate guvernului minoritar și pot acuza PNL de toate relele, după cum au făcut în 2016 cu tehnocrații lui Dacian Cioloș.

În acest timp, PNL merge mai departe cu planurile de asumare a răspunderii pentru bugetul pe anul viitor și racolează susținători pentru a-și consolida poziția în Parlament.

Și dacă tot e un moment de bilanț, la 30 de ani de la Revoluție, poate ar fi timpul să aflăm totuși ce s-a întâmplat atunci cu adevărat. Acest lucru îl cere chiar și Parlamentul European, într-o rezoluție privind Revoluția română, adoptată joi.

Recomandarea de lectură este cumva legată tot de începuturi, unele mai dramatice însă: Me, my camera, my brother... our cancer (via BBC)