Luni, atunci când a apărut în fața europarlamentarilor, Ursula von der Leyen a pledat pentru unitate, spre binele întregii Europe.

La trei luni după ce s-a confruntat cu primul vot de neîncredere, președinta Comisiei Europene a adoptat un ton ceva mai conciliant, după cum la fel de concilianți s-au arătat și adversarii săi ceva mai moderați.

În iulie, ea a profitat de ocazie apărându-se în fața acuzațiilor legate de proasta gestionare a așa-zisului Pfizergate – un schimb de mesaje rămas nepublicat cu șefii unei companii farmaceutice, datând de pe vremea pandemiei de covid. Dar, de această dată, s-au semnalat mai puține dezbateri politice și totodată mai puține surprize.

Joi, europarlamentarii vor vota două moțiuni de neîncredere depuse de extrema dreaptă și de extrema stângă (deși este aproape sigur că von der Leyen va supraviețui, având în vedere că adversarii săi mai de centru afirmă că o vor sprijini).

1. Un ton mai calm, deși von der Leyen exagerează amenințările venite din partea Kremlinului

În iulie, atunci când s-a confruntat cu primul vot de neîncredere, președinta comisiei a ajuns pe prima pagină a ziarelor, afirmând că adversarii săi sunt „sprijiniți de dușmanii noștri și de păpușarii din Rusia sau de prin alte părți”.

De această dată, ea nu s-a arătat atât de stridentă, dar este clar că încă mai vede în asta o cale valabilă de atac. Ea le-a cerut europarlamentarilor să nu cadă în „capcana” întinsă de Vladimir Putin. Apoi, a mai spus că încercările președintelui rus de a dezbina Europa sunt „metoda cea mai veche de prin manuale”, iar demersul este menit „să ne slăbească dârzenia și rezistența”.

„Este o capcană, iar noi pur și simplu nu cădem în ea”.

2. Ea a părut mai conciliantă

Von der Leyen a spus că înțelege că multe dintre criticile cu care se confruntă „se datorează unor îngrijorări reale și îndreptățite”, ea invocând probleme precum cele legate de Gaza, de Ucraina, de comerț și de relațiile cu SUA.

Tonul a fost mult mai moale, comparativ cu cel adoptat ]n iulie.

3. Von der Leyen crede că este bine să se prezinte drept un nucleu de stabilitate în mijlocul haosului

Într-un moment când lumea se îndreaptă spre dezastru, cel puțin ea dispune de o președintă a Comisiei Europene care poate așeza lucrurile.

„Lumea se află în situația cea mai precară și mai periculoasă din ultimele decenii, iar Europa este în alertă maximă – de la încălcări nesăbuite ale spațiului aerian la amenințări la adresa coeziunii economice”, a spus ea. „Trebuie să ne concentrăm atenția asupra lucrurilor care contează cu adevărat, adică să ne dedicăm europenilor”.

4. Centriștii își strâng rândurile în jurul său

În ultimele câteva luni, s-a constatat o agravare a conflictului între socialiștii și democrații de centru-stânga și de centru-dreapta ai dnei von der Leyen, care nu susțin moțiunea vizând demiterea președintei Comisiei Europene.

Au avut loc o serie de disensiuni extrem de publice între șefii celor două grupuri, respectiv, între Manfred Weber, șeful Partidului Popular European al lui von der Leyen, și șefa social-democraților, Iratxe García.

Dar acum, cei doi par să se afle de aceeași parte a baricadei în privința a ceea ce, în opinia lor, ar fi binele mai important, cei doi îndreptându-și acum furia împotriva extremelor și susținând-o la putere pe von der Leyen.

Weber a fost dur în privința criticilor sale, mai ales condamnându-I pe cei din grupul Patrioților pentru Europa, din cauza opoziției lor față de un acord comercial cu Statele Unite.

„Voi sunteți cei care aveți strânse legături cu MAGA (Make America Great Again/ Să redăm măreția Americii – sloganul electoral al președintelui american Donald Trump, n. red.), așa că, ce ne faceți acum?”

După care, García a adăugat: „În fața strigătelor lipsite de sens ale extremei drepte și ale unei stângi care a renunțat să mai guverneze, răspunsul nostru este clar – dialogul, negocierile și compromisul sunt cele care dau roade și care îmbunătățesc viața cetățenilor".

5. … dar nu un cec în alb

„Sprijinul nu este necondiționat; depinde de dvs.”, i-a spus García lui von der Leyen, ea dând astfel de înțeles că o eventuală opoziție nu e niciodată prea departe. „Vă veți bucura de sprijinul nostru doar dacă respectați promisiunile convenite”.

6. Mai pe scurt e mai bine?

O altă tactică a lui von der Leyen pare să fie aceea de a vorbi mai puțin. În iulie, ea a vorbit circa 15 minute; de această dată, ea s-a limitat doar la șapte.

7. Parisul e în toate

În cea de-a doua țară ca mărime din cadrul UE, s-a semnalat o nouă zi de tulburări. De mai multă vreme, politica franceză se cam află în derivă, iar mulți cred că asta s-a răsfrânt și pe scena europeană. În definitiv, ambele moțiuni de neîncredere din această săptămână au fost propuse de europarlamentari francezi, din partea extremei drepte și din partea extremei stângi.

Șeful Partidului European Popular, Weber, a calificat moțiunile drept o „simplă modalitate de propagandă”. „Sper că ați strâns destul material pentru campania voastră electorală din Franța”, le-a spus el.

8. … iar extrema dreaptă franceză nici nu prea susține altceva

„Este un vot împotriva Franței lui Macron”, a declarat europarlamentarul francez de extremă dreaptă, Jordan Bardella, cel care a și propus una din moțiunile de neîncredere.

(Trebuie reținut că Macron și von der Leyen nu fac parte din același partid).

9. Criticii săi nu renunță la pumni

„V-ați raliat genocidului din Gaza”, a declarat Manon Aubry, co-președinta Stângii, care a propus cea de-a doua moțiune. „Ați capitulat în fața lui Trump”, a mai spus ea.

Bardella a spus că von der Leyen „s-a predat în privința comerțului", subliniind totodată că politicile organizației în privința migrației și a lărgirii erodează suveranitatea europeană.

10. În grădina centriștilor nu e totul roz

Ca și ceilalți președinți anteriori ai Comisiei Europene, von der Leyen s-a raliat partidelor de centru din Europa pentru a se menține la putere.

Dar așa-zisa „majoritate pro-europeană nu funcționează bine”, după cum afirmă Valérie Hayer, șefa grupului Renew Europe din Parlamentul European.

A vota în sprijinul lui von der Leyen, așa cum va face șI grupul său, „nu înseamnă că totul e-n regulă”, afirmă Hayer, „pentru că, după prima moțiune de cenzură, cea din iulie, nu putem spune că acum suntem într-un real progres".

11. Verzii nu fac parte din tabăra lui von der Leyen

Partidul Popular European al lui von der Leyen slăbește Europa întrucât oscilează, neștiind „de care parte a spectrului politic să se situeze”, a declarat copreședinta Verzilor, Terry Reintke.

Verzii au o mulțime de nemulțumiri, de la „ultima reacție” a PPE la suferințele din Gaza șI până la timidele inițiative pe tema climei. Dar ei nu vor vota împotriva lui von der Leyen, spune Reintke, pentru că, „în acest moment crucial, oare chiar ne dorim o criză instituțională?”

12. ECR este pe muchie

Membrii Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), de dreapta, nu sunt tocmai niște fani ai lui von der Leyen, dar nu sunt de acord nici cu unii dintre criticii săi.

Asta ar însemna că unii membri ai grupului o vor sprijini la votul de încrdere, iar alții, nu – așa cum de altfel s-a întâmplat și în iulie, când Frăția Italiei a sprijinit-o pe von der Leyen, în vreme ce delegații polonezi din ECR au votat pentru demiterea sa.

„În ECR, delegația fiecărei țări va vota în funcție de conștiința sa și în interesul propriului popor”, a declarat liderul grupului, Nicola Pocaccini.

13. Lumea urmărește evenimentele (probabil)

Von der Leyen și-a încheiat discursul afirmând că, în opinia sa, cuvintele ei trebuie „să aibă reverberație în Europa și dincolo de ea”, mesajul fiind acela că „Europa rămâne unită și acționează unită”.

Dacă aceste cuvinte sunt ascultate la Praga, la Budapesta sau la Bratislava – sau chiar și la Berlin sau Paris – asta e o altă problemă.

Von der Leyen pare aproape sigură că, în această săptămână, va supraviețui, dar lupii dau târcoale.

Sursa: Rador Radio România