ăzboiul din Ucraina, care săptămâna viitoare va împlini doi ani, a trecut prin tot felul de faze, din punct de vedere militar, diplomatic, politic și economic.

Fără îndoială, cel mai pesimist moment poate fi identificat în zilele de după invazie, când toți cei de la Bruxelles, sedii ale instituțiilor comunitare, dar și ale NATO, aveau convingerea că Kievul va cădea în câteva săptămâni, dacă nu zile. Armata rusă părea de neoprit, apărarea ucraineană insuficientă și toate apelurile cereau ca Volodimir Zelenski și oamenii săi să se retragă sau să evacueze imediat. Dar nu s-a întâmplat. Nu au plecat, nici țara nu a căzut și nici puterea rusă nu a fost atât de formidabilă. Și cu rezistența eroică și cu ajutorul militar de milioane de dolari din partea aliaților, conflictul a stagnat.

Acum însă, 24 de luni mai târziu, sentimentul este din ce în ce mai negativ. A fost un avertisment în vară. La Washington, sătui de faptul că Zelenski nu ascultă și nu vrea să acorde atenție motivelor sau să accepte nuanțe, ei au dat un sever semnal de alarmă printr-un articol publicat în "The New York Times" în care se vorbește despre fisurile din strategia militară ucraineană, despre probleme legate de înțelegerea dintre oficiali, despre modul în care ajutorul Pentagonului a fost serios compromis. La Kiev, nu au acordat prea multă atenție acestui articol și situația nu a făcut decât să se înrăutățească. La sfârșitul lunii august, miniștrii europeni, reuniți la Toledo, și-au arătat îngrijorarea tot mai mare. Cadrul electoral nu ajută, dar au existat și, chiar și printre cei mai fideli susținători ai rezistenței, fisuri, îndoieli și oboseală. Iar figura președintelui Zelenski începe să se dovedească mai mult o problemă decât un atu în unele capitale.

La Washington, ajutorul este blocat efectiv. Senatul a dat undă verde abia marți și după grave dezacorduri, dar acum are un viitor mai mult decât incert în Congres. Îndoielile vin de la Partidul Republican, cel care a fost al lui Reagan sau Bush, cel care a cerut dărâmarea Zidului Berlinului și a vrut să sufoce Kremlinul. Un număr tot mai mare de congresmeni și senatori ai săi, radicalizați, nihiliști, autoritari, cumpără astăzi interpretarea și discursul lui Putin cuvânt cu cuvânt și refuză să mai trimită bani Ucrainei. SUA au ajutat cu 75.000 de milioane de euro în acești doi ani, iar toți membrii NATO, cu peste 100.000 de milioane, după cum a repetat, joi, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul întâlnirii miniștrilor Apărării din cele 31 de țări membre NATO.

În ultimele săptămâni, Uniunea Europeană a dat undă verde demarării negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova și a aprobat un mecanism, în cadrul revizuirii bugetului comunitar, de sprijin financiar pentru Kiev în următorii patru ani, cu 17 miliarde de transferuri și 33.000 de milioane în plus în împrumuturi. Dar și cu rezerve. Nu este doar Ungaria, ci și parteneri precum Slovacia care vor să pună frână. Olanda nu are încă un guvern, dar nici câștigătorul alegerilor, Geert Wilders, nu și-a ascuns niciodată simpatiile. Și mai sunt, fie din cauza ideologiei, fie din cauza epuizării, țări care nu ar suferi prea mult răzgândindu-se.

Pe coridoarele Alianței se văd clar îngrijorarea și îndoielile. Din cauza naturii sângeroase a conflictului, din cauza amenințării unei posibile noi ofensive rusești la sfârșitul primăverii. Din cauza reînarmării Rusiei, cu ajutorul direct sau indirect al Chinei, Coreei de Nord și altora. Din cauza diviziunilor de la Kiev, după ce Zelenski l-a înlocuit pe comandantul șef al Forțelor Armate, Valeri Zalujnîi. Și pentru că diplomații și analiștii avertizează asupra unei țări obosite, mobilizate, care va fi foarte greu de condus în următoarele luni și în pace. Ucraina are nevoie disperată de miliarde de euro pentru a evita pierderea războiului, dar asta nici măcar nu este suficient pentru a-l câștiga.

Dezbaterea de la Bruxelles din aceste zile s-a îndreptat spre ce înseamnă exact să câștigi sau să pierzi. Ce poate fi admisibil, acceptabil, tolerabil. Politic, dar și social. Rezistența în Marea Neagră este formidabilă, dar Ucraina nu reușește să perturbe liniile de comunicare dintre Crimeea și Donbas. Viziunea de la sediu este că ne confruntăm cu o nouă provocare și învățăm pe măsură ce mergem, deoarece estul Ucrainei este o combinație între războiul de tranșee din Primul Război Mondial și tehnologia modernă a secolului XXI, în special drone.

NATO, ca întotdeauna, a reiterat prin miniștrii săi și, după ce l-a ascultat pe ucrainean vorbind despre situația de la fața locului, a susținut și a angajat mai mult ajutor. "În ultimele zile au fost anunțate noi pachete, inclusiv din Canada, Finlanda sau Norvegia, care vor furniza piese de schimb și materiale pentru F16 și apărarea aeriană", a spus Stoltenberg. În plus, un grup de aliați a anunțat o colaborare cu scopul de a furniza Ucrainei până la un milion de drone. Pe lângă resurse pentru a ajuta la curățarea teritoriilor eliberate de mine, care reprezintă aproape 50% din totalul teritoriului ocupat în 2022.

Această coaliție de drone va fi formată din Marea Britanie și Letonia, dar sunt interesate și țări precum Germania, Danemarca, Țările de Jos și restul țărilor baltice. Dronele nu sunt doar mici dispozitive de observare și spionaj, ci au schimbat modul în care este condus războiul. Pot transporta arme și echipamente, pot bombarda și pot fi folosite ca rachete. Iranienii au ajutat Moscova să atace orașele ucrainene și invers. Pe calea aerului, dar și pe mare, elemente cheie pentru slăbirea Marinei ruse în Marea Neagră. Sunt cele pur militare și cele de uz civil, dar convertite, mult mai ieftine și care au devenit esențiale la granițe și baricade.

"Marea Britanie continuă să facă tot ce îi stă în puteri pentru a oferi Ucrainei ceea ce are nevoie. Ne creștem ajutorul la 2,5 miliarde de lire sterline în acest an și ne angajăm încă 200 de milioane de lire sterline pentru a produce drone, făcându-ne cel mai mare furnizor de drone pentru Ucraina. Astăzi, mergem și mai departe. Sunt mândru să anunț că Marea Britanie și Letonia vor conduce împreună o coaliție internațională pentru a dezvolta capacitățile vitale de drone ale Ucrainei. Împreună, vom oferi Kievului capacitățile de care are nevoie pentru a se apăra și a câștiga acest război, pentru a ne asigura că Putin va eșua în ambițiile sale ilegale și barbare", a explicat ministrul britanic al Apărării în cadrul întâlnirii de la Bruxelles.

În total, Stoltenberg a estimat că ar putea fi până la un milion de drone la dispoziția Ucrainei în 2024, o cifră gigantică. În urmă cu câteva zile, într-o apariție cu Jake Sullivan, consilierul SUA pentru Securitate națională, secretarul general a subliniat că baza industrială este critică, pentru că acum ne confruntăm cu un război de uzură și un război de uzură devine inevitabil un război de logistică. "Dronele au jucat un rol important pe parcursul acestui război. Turcia a furnizat drone Bayraktar încă dinainte de invazia la scară largă. Și acum înființează o nouă fabrică pentru a produce mai multe în Ucraina".

Totodată, Stoltenberg a confirmat, joi, ceea ce era un secret divulgat. NATO va înființa, sperăm că până la sfârșitul acestui an, un centru de pregătire pentru trupele ucrainene în Polonia. Nu se știe încă cine îl va conduce, ce buget va avea sau câți soldați se vor putea antrena. "Detaliile sunt încă în curs de stabilire. Avem deja decizia politică și trebuie pusă în aplicare. Este începutul procesului. Vrem să învățăm din războiul rusesc și dorim ca acest [centru- n.tr.] să fie o platformă sau un cadru pentru antrenarea soldaților ucraineni împreună cu aliații. Sper ca decizia să fie adoptată mai târziu în acest an", a mai spus secretarul general al NATO.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA