Țările Uniunii Europene au ajuns la un acord privind cel de-al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include un plafon al prețului petrolului exportat de la Moscova. Costul combustibilului, care va fi inclus între un prag minim și un prag maxim, încă trebuie definit de Uniune în colaborare cu celelalte state G7, care vor adopta măsuri similare la nivel național.

Pentru mulți, inițiativa reprezintă un semn de forță pentru a contracara agresiunea din ce în ce mai severă a guvernului lui Vladimir Putin.

Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European și nou ales în Camera Deputaților din Italia, este convins că: "Ar fi o mare greșeală să lucrăm singuri. Avem nevoie de susținerea totală a Europei și de mai puține interese naționale, acesta este punctul cheie. Dacă vrem să reacționăm împotriva lui Putin, avem nevoie de solidaritate europeană, să ne unim cu toții pentru a apăra dreptul internațional".

Noua rundă de măsuri restrictive vine ca răspuns la anexarea a patru regiuni ucrainene, considerate de Uniune Europeană drept ilegitimă.

Alte măsuri indicate de cel de-al optulea pachet includ restricții suplimentare privind comerțul dintre Rusia și Uniunea Europeană. Nu vor mai putea fi importate din țările UE anumite produse derivate din prelucrarea oțelului, lemnului și plasticului, dar și hârtie, utilaje, țigări și produse chimice pentru o valoare totală de aproximativ șapte miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei.

Pe de altă parte, este interzis exportul de piese de schimb pentru aviație și alte tehnologii care pot fi folosite în domeniul militar, în speranța de a da o lovitură decisivă industriei și armatei moscovite, precum și furnizarea de servicii IT sau juridice companiilor rusești.

Pachetul mai include și o interdicție pentru companiile europene de asigurări și transport maritim de a furniza servicii petrolierelor care transportă mărfuri pentru a fi vândute la un preț care depășește plafonul convenit. În acest fel, plafonul la prețului petrolului este extins în tot restul lumii: dacă Rusia dorește să-l vândă la un cost mai mare decât cel decis de G7, îi va fi greu să îl transporte, având în vedere supremația europeană în sector.

În principiu, Grecia, Cipru și Malta, state cu interese mari în industria maritimă, au fost sceptice. Acestor țări li s-a promis o compensație adecvată în cazul unor repercusiuni negative asupra economiilor lor.

Cu toate acestea nu toată lumea este convinsă: Dimitrios Papadimoulis, vicepreședintele Parlamentului European și reprezentant al stângii grecești, rămâne precaut:

''O mare parte din petrolul rusesc este transportat prin intermediul unor nave aparținând industriei maritime grecești. De aceea, aștept să văd care va fi impactul sancțiunilor, dacă este în concordanță cu interesele noastre naționale. Aștept un răspuns nu numai din partea industriei maritime grecești implicată în această afacere, dar și din partea guvernului elen care a aprobat sancțiunile''.

Sursa: RADOR