Prețurile energiei sunt în continuă schimbare, ceea ce aduce o mare incertitudine și destabilizare a pieței. Creșterea prețurilor și inflația afectează nivelul de trai în Europa, iar planificarea inteligentă a consumului și achiziția în comun de surse de energie sunt în centrul atenției.

"Pentru prima dată în istoria UE, trebuie să facem tot posibilul să cumpărăm gaz în comun. Știm că gazul va continua să joace rolul unui combustibil de tranziție necesar pentru o perioadă de timp”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și prognoze, Maroș Șefcovici.

Uniunea Europeană a lansat platforma energetică "AggregateEU", ca răspuns la provocările crizei energetice prelungite și destabilizarea pieței energetice din cauza războiului din Ucraina.

Platforma permite achiziționarea în comun de gaz și hidrogen în viitor, din diferite surse, în cele mai favorabile condiții posibile. Serbia, ca parte a Comunității Energiei, are oportunitatea de a participa și, în acest fel, de a crește diversificarea surselor sale de energie.

Prin intermediul platformei digitale, furnizorii pot raporta volumele vânzărilor de gaz. În anul următor, Bruxelles-ul va organiza achiziții comune de gaze naturale la fiecare două luni. Până acum s-au înregistrat peste 80 de companii, iar Serbia poate profita de această posibilitate în perioada următoare.

Țările Uniunii Europene au primit sarcina de a umple până la 90% din depozitele de gaz până în luna noiembrie. Pentru această primă tranșă comună, furnizorii globali trebuie să depună oferte până pe 9 mai, iar companiile rusești și gazele rusești au fost eliminate din competiție.

Scopul solidarității energetice de la Bruxelles este de a obține gaz din alte surse la timp pentru următorul sezon de încălzire la cele mai avantajoase prețuri.

În același timp, se caută soluții pentru criza energetică și la nivel regional. La Sofia, în cadrul inițiativei comune "Inelul de Solidaritate", operatorii de gaze din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au semnat un memorandum de gaze cu gigantul azer Socar.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, estimează că acest memorandum va asigura securitatea și diversificarea aprovizionării întregii regiuni din Europa Centrală, de Est și de Sud.

"Cea mai bună soluție la criza energetică actuală  - mai mult gaz care poate fi livrat în Europa din diferite resurse și rute", a declarat ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, Peter Szijártó.

"Într-un moment în care avem de-a face cu diversificarea rutelor de alimentare cu gaze, proiectul de modernizare a terminalului și gazoductului Krk este extrem de important pentru noi. Susținem conectarea terminalului cu Austria prin Slovenia”, notează și șeful diplomației slovene, Tanja Fajon, citată de RTS.

Și Serbia va putea achiziționa gaze din Azerbaidjan prin noua interconexiune de gaze cu Bulgaria. Pentru acest proiect important de conexiune energetică între Europa și Serbia, UE a oferit granturi în valoare de 49,6 milioane de euro. Gazoductul va lega orașul Niș de capitala Bulgariei, Sofia. Capacitatea proiectată a acestui nou gazoduct va permite un flux de 1,8 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an. Finalizarea construcției gazoductului este planificată pentru al patrulea trimestru al anului 2023.

Noua conductă de gaz va oferi o creștere suplimentară cu 60% a capacității în comparație cu nevoile anuale actuale de gaze ale Serbiei (aproximativ 3 miliarde de metri cubi pe an) și va crește considerabil securitatea generală a aprovizionării cu gaze naturale, contribuind la atingerea obiectivelor de "energie (mai) curată".

Serbia și UE conlucrează pentru a îmbunătăți securitatea energetică și pentru a dezvolta surse de energie verde. La începutul anului 2023, UE oferea Serbiei un pachet de sprijin energetic în valoare de 165 de milioane de euro, astfel încât cetățenii și întreprinderile mici și mijlocii să poată face față mai ușor creșterii prețurilor la energie și tranziției ecologice.

În plus, au fost aprobate 31,2 milioane de euro pentru construcția noului parc eolian Kostolac (împrumut de 81,8 milioane de euro) și 16,1 milioane de euro pentru reconstrucția hidrocentralei Vlasina (împrumut BERD de 61,6 milioane de euro).

Uniunea Europeană este un donator mai mare decât toți ceilalți donatori internaționali la un loc. Cu un pachet de sprijin energetic de 165 de milioane de euro, UE a investit peste un miliard de euro în sectorul energetic în ultimele două decenii. Numai în 2022, sprijinul UE pentru sectorul energetic al Serbiei este estimat la 100 de milioane de euro.

Diversificarea surselor de energie, securitatea aprovizionării, eficiența energetică și de-carbonizarea economiei, în conformitate cu Acordul de la Paris, sunt principalele obiective ale sprijinului UE. Sprijinul Uniunii Europene este realizat în cooperare cu Guvernul Serbiei. UE va continua să sprijine Serbia în armonizarea cu acquis-ul comunitar și în crearea de structuri care vor permite investiții suplimentare în de-carbonizarea sectorului energetic.

Sursa: RADOR