Șefii de stat și de guvern au ajuns joi seara la un acord privind bugetul UE pe 2021-2027 și planul de redresare post-COVID, după ce Ungaria și Polonia au renunțat la veto.

"Acord în privința bugetului multianual și a Planului de relansare «NextGeneration EU». Acum putem începe implementarea și reconstruirea economiilor noastre”, a anunțat, pe Twitter, Charles Michel, președintele Consiliului European.

”Acord important astăzi prin deblocarea viitorului buget al Uniunii Europene și a pachetului de relansare economică. România este pregătită să folosească aceste fonduri pentru reforme și investiții în sectoare cheie, în beneficiul tuturor românilor”, a anunțat și președintele Klaus Iohannis pe aceeași rețea de socializare.

”Acordul de astăzi din Consiliul European asupra mecanismului de corelare a fondurilor europene de statul de drept este o mare victorie. Este o victorie pentru oamenii cinstiți din România și din toată Europa și este o mare victorie pentru protejarea valorilor europene pe care românii le-au apărat în stradă cu sutele de mii în ultimii ani ... Cu cât cheltuim mai mult, cu atât trebuie să ne asigurăm mai bine că banii ajung la beneficiarii îndreptățiți. Cei care gestionează fondurilor europene au o responsabilitate deosebită să se asigure că banii ajung acolo unde este nevoie de ei și că valorile europene sunt respectate, inclusiv statul de drept”, a explicat pe Facebook eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan.

Luna trecută, Polonia și Ungaria au blocat adoptarea bugetului și a planului de redresare în valoare totală de peste 1.800 miliarde de euro, acuzând faptul că mecanismul privind condiționarea fondurilor de respectarea statului de drept nu are criterii clare și poate fi folosit ca un instrument politic arbitrar de sancționare a statelot membre care promovează politici neagreate la Bruxelles. Nu întâmplător cele două state sunt în conflict de mai mult timp cu instituțiile europene din cauza nerespectării statului de drept.

Pentru a debloca impasul, Președinția germană a Consiliului a fost de acord cu o declarație suplimentară, care stabilește opțiunile pe care statele membre le au pentru a se apăra împotriva aplicării mecanismului.