„Am ajuns la un acord politic în Parlamentul European asupra raportului legislativ al Mecanismului de Reziliență și Redresare. Raportul legislativ este susținut de cele patru mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European: Grupul PPE, Grupul Socialiștilor, Renew și Verzii”, a declarat Mureșan, coraportor asupra Mecanismului din partea grupului popularilor (PPE).

Mecanismul de Reziliență și Redresare este cel mai important pilon al Planului de Redresare al UE, aprobat de Consiliul European. Mecanismul va gestiona 672,5 miliarde de euro din cele 750 de miliarde de euro alocate Planului de Redresare.

Prin acest mecanism, România va primi peste 30 de miliarde de euro în următorii 4 ani, punctează Siegfried Mureșan, care susține că pachetul legislativ include mai multe prevederi foarte importante pentru România.

Parlamentul European susține alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile, spune europarlamentarul PNL.

„În al doilea rând, am reușit să obținem acordul politic în Parlamentul European pentru creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani. Astfel, vom avea un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie-decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului”, a adăugat el.

Pe de altă parte, eurodeputații susțin creșterea prefinanțării - avansul pe care statele membre îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism - la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.

„Am negociat, totodată, ca fiecare stat să poată transfera în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare. Pentru România acest lucru înseamnă că, dacă dorim, putem transfera până la 1,3 miliarde de euro din fondurile noastre de coeziune spre proiecte pe care le finanțăm prin mecanism. Este foarte important că există o limitare de 5% a acestui transfer pentru a preveni ca, în viitor, Politica de Coeziune să devină sursă de finanțare pentru alte noi instrumente și să fie slăbită”, mai spune Mureșan.

„În final, am căzut de acord ca fondurile din acest mecanism să fie alocate către șase direcții: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică (includem aici sectorul privat, IMM-urile, industria, infrastructura), întărirea capacității administrative (de exemplu reformarea și extinderea capacității instituțiilor publice) și politicile pentru tineri”, a mai spus eurodeputatul.

Bugetul UE pentru următorii șapte ani și mecanismul de finanțare a revenirii economiilor europene după pandemia de COVID-19 au fost adoptate de Consiliul European în iulie. Acum, Parlamentul European și Consiliul UE negociază detaliile acestor planuri și speră să le adopte până la finele anului, astfel încât să poată intra în vigoare cât mai repede.

Raportul elaborat de Siegfried Mureșan, împreună cu ceilalți doi coraportori - Dragoș Pîslaru, din grupul Renew Europe, și Eider Gardiazabal Rubial, de la grupul S&D, va fi votat luni, 9 noiembrie, în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare, iar pe 12 noiembrie plenul Parlamentului European va aproba mandatul cu care coraportorii să meargă la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.