Mediatorul european a deschis o anchetă privind modul în care Comisia Europeană a gestionat o solicitare externă de a face public un mesaj text pe care președintele francez Emmanuel Macron îl trimisese Ursulei von der Leyen prin intermediul aplicației Signal.

În mesajul trimis în ianuarie 2024, Macron și-ar fi exprimat îngrijorările serioase cu privire la acordul comercial UE-Mercosur și la posibilul său impact negativ asupra fermierilor francezi. Franța este în fruntea minorității țărilor care se opun acordului.

În mai 2025, Alexander Fanta, jurnalist la „Follow the Money”, o agenție de investigații, a solicitat Comisiei UE să acorde acces public la mesajul lui Macron.

Executivul a confirmat ulterior că Ursula von der Leyen a primit mesajul, dar a menționat că acesta „reafirma o poziție consolidată deja comunicată de Franța” și, prin urmare, „nu a avut niciun efect administrativ sau juridic deosebit pentru Comisie”.

Totodată, Comisia UE a explicat că, în urma directivelor de securitate emise în 2022, Ursula von der Leyen a activat funcția „mesaje care dispar” a serviciului Signal. Întrucât textul lui Macron nu a fost considerat suficient de relevant pentru a fi arhivat, acesta a fost șters automat.

Solicitarea de informații a lui Fanta a fost ulterior respinsă. Jurnalistul a contestat obligația Comisiei de a păstra mesajul lui Macron din cauza impactului său asupra negocierilor acordului UE-Mercosur, încheiate în decembrie. Apoi, a depus o plângere la Mediator, ceea ce a dus acum la o anchetă oficială.

„Comisia recunoaște că a folosit ștergerea automată a mesajelor de raportare ale Ursulei von der Leyen, ceea ce înseamnă că probabil nu vom mai vedea niciodată niciunul dintre ele. Ceea ce înseamnă, de asemenea, că nimeni altcineva în afară de Comisie nu poate vedea și decide dacă să păstreze sau nu un document, cu atât mai puțin să acorde acces la acesta”, a scris Fanta pe contul său de LinkedIn. „Aceasta înseamnă că orice formă de supraveghere legală, orice control judiciar - pufff - a dispărut”.

Miercuri, Comisia UE a declarat că va coopera cu biroul Mediatorului și a apărat utilizarea ștergerii automate a comunicațiilor private. „Pe de o parte, reduce riscul de scurgeri de informații și încălcări ale securității, ceea ce este evident un factor important în acest caz. Iar pe de altă parte, este o chestiune de spațiu pe telefon. Utilizarea eficientă a spațiului pe un dispozitiv mobil”, a declarat un purtător de cuvânt. „Președintele a respectat întotdeauna regulile respective”.

Noul caz prezintă asemănări puternice cu așa-numitul scandal Pfizergate, care a stârnit o dezbatere privind transparența la Bruxelles.

În timpul pandemiei de CoViD-19, Ursula von der Leyen a acordat un interviu publicației „New York Times”, în care a explicat cum a negociat un acord privind vaccinurile în valoare de 2,4 miliarde de euro direct cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, prin intermediul mesajelor text. Ziarul a depus, apoi, o cerere de acces la aceste texte, argumentând că erau relevante pentru procesul decizional și, prin urmare, meritau să fie făcute publice. Comisia a răspuns că nu le poate furniza. După repetate încercări eșuate de a obține mesajele, „New York Times” a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În luna mai, judecătorul a decis că Comisia UE nu a oferit o „explicație plauzibilă pentru nedeținerea documentelor solicitate”.

În cele din urmă, conducerea a publicat o expunere de motive mai detaliată, dar textele Pfizer nu au fost niciodată făcute publice.

Sursa: Rador Radio România