După săptămâni de negocieri intense, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere pe diverse teme de cooperare, de la migrație la politica energetică, dar hemiciclul comunitar nu pare să aprecieze.

Acordul semnat duminică, 16 iulie, între Uniunea Europeană și Tunisia a fost întâmpinat de îndoieli și critici în Parlamentul European, notează Euronews.

Într-o audiere în fața Comisiei pentru Libertăți Civile de la Parlamentul European, comisara pentru Afaceri Interne Ylva Johansson a trebuit să apere Memorandumul de Înțelegere semnat cu Guvernul de la Tunis, acuzat de europarlamentari că nu respectă drepturile omului, reprimă democrația și discriminează migranții.

Președintele tunisian Kaïs Saïed a fost, de asemenea, criticat de Parlament pentru un discurs plin de argumente xenofobe împotriva imigranților din Africa sub-sahariană.

"Prin acest acord vom plăti sume mari de bani Tunisiei. Este clar că președintele Tunisiei nu respectă drepturile fundamentale și nu credem că Comisia Europeană îl poate obliga să le respecte", spune Sophia In 't Veld, europarlamentară olandeză de la Renew Europe.

Pe aceeași linie este și Erik Marquardt, un parlamentar german din grupul Verzi/Ale, care se teme să retrăiască cooperarea deja în curs cu Libia.

"Paza de Coastă libiană, pe care o finanțăm, este acuzată că participă la traficul de ființe umane. Așa că plătim traficanții din Libia. Trebuie să învățăm din aceste situații și să nu repetăm ​​aceleași greșeli".

Mulți critică și modalitățile acordului, lipsit de un statut juridic definit și urmărit de un trio de negocieri fără precedent, redenumit "Team Europe": președintele Comisiei Ursula von der Leyen, premierul italian Giorgia Meloni și premierul olandez Mark Rutte.

"Dar pe cine reprezintă?", se întreabă europarlamentarul de stânga, Malin Björk. "Erau un prim-ministru demisionar, naționalista de dreapta Meloni și chiar președintele Ursula von der Leyen. Nu așa ar trebui luate astfel de decizii politice importante".

Niciun europarlamentar din partidele care formează coaliția guvernamentală Meloni nu s-a prezentat la dezbatere: Pietro Bartolo de la Partidul Democrat a fost singurul deputat italian care a luat cuvântul.Comisarul Johansson a fost obligat să joace în apărare, argumentând necesitatea colaborării cu țările terțe pentru gestionarea fluxurilor migratorii.

"Nu sunt de acord cu cei care spun că Tunisia ne șantajează. Cred că avem o bună cooperare cu Tunisia, dar este, de asemenea, important să consolidăm cooperarea și să intensificăm sprijinul pentru Tunisia. Acesta este obiectivul Memorandumului și, în special, al părții despre migrație".

Cuvintele sale sunt similare cu cele ale președintei Ursula von der Leyen, la Tunis, la momentul semnării: "În vremuri de incertitudine geopolitică, este important să aprofundăm cooperarea cu partenerii noștri strategici".

Pe hârtie, memorandumul de înțelegere este o declarație politică de intenție între Uniunea Europeană și Tunisia de a îmbunătăți relațiile bilaterale și de a înfrunta provocările comune într-un mod "strategic și global".

Textul nu este obligatoriu în sine, ci prezintă o serie de planuri de acțiune, care urmează să fie transformate în instrumente juridice aprobate de statele membre, înainte de a fi pus în aplicare. Sunt cinci domenii de cooperare: stabilitate macroeconomică, comerț, tranziție energetică, schimburi și contacte între populații, dar și migrație.

Pentru fiecare există proiecte de investiții și cooperare, dintre care multe presupun erogarea directă a fondurilor de la bugetul UE: în total peste 700 de milioane de euro, la care s-ar putea adăuga în curând alte 900 legate de reformele prescrise Tunisiei de Fondul Monetar Internațional.

În detaliu, sunt 150 de milioane de euro în sprijinul bugetului Guvernului tunisian, în condițiile în care țara este considerată în pragul falimentului, 307,6 milioane de euro pentru dezvoltarea Eelmed, un cablu submarin pentru schimbul de energie electrică și alte 150 de milioane (în acest caz inclusiv împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții) pentru construcția Medusa, un alt cablu submarin care va utiliza tehnologia fibrei optice pentru a permite tunisienilor să se conecteze la internet.

Pentru gestionarea specifică a fluxurilor migratorii sunt prevăzute 105 milioane de euro, care vor fi utilizate pentru combaterea traficului de ființe umane, consolidarea gestionării frontierelor și, de asemenea, repatrierea în țările de origine a persoanelor care au sosit în Tunisia ilegal.

Banii vor fi furnizați autorităților tunisiene sub formă de ambarcațiuni de patrulare de căutare și salvare, jeep-uri, radare, drone și alte tipuri de echipamente de patrulare, dar și organizațiilor internaționale care lucrează în zonă, precum Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).

Tunisia se angajează să sprijine reprimire cetățenilor săi, care se află ilegal în UE (nu a celor din alte țări), dar plata fondurilor nu va fi legată de niciun obiectiv numeric de reprimiri anuale sau de reducere a sosirilor și nici nu va avea dispoziții suplimentare privind drepturile omului, pe lângă clauzele tradiționale pe care Uniunea Europeană le atribuie programelor sale de cooperare cu țările terțe.

Potrivit datelor Ministerului de Interne italian, peste 105.000 de debarcări de migranți ilegali în Italia au fost înregistrate anul trecut, iar conform estimărilor UNHCR, 32.000 dintre aceștia au plecat din Tunisia. În primele cinci luni ale anului 2023 sunt deja aproape 26.000.

Sursa: RADOR