Aderarea Suediei la NATO - Ungaria manifestă "nemulțumiri" față de Stockholm
Guvernul ungar a cerut miercuri Suediei să-și "schimbe tonul" și să înceteze politica de "denigrare" față de Budapesta, condiții prealabile în opinia sa pentru orice vot privind aderarea Suediei la NATO.
"Există numeroase nemulțumiri de rezolvat înainte de a putea ratifica" intrarea țării nordice în Alianța Nord- Atlantică, a scris miercuri purtătorul de cuvânt Zoltan Kovacs pe site-ul său oficial, notează Le Figaro.
El denunță "o atitudine deschis ostilă" a reprezentanților suedezi, acuzați că aduc regulat critici încălcărilor statului de drept de către prim-ministrul naționalist Viktor Orban și "că-și folosesc influența politică" la Bruxelles "pentru a aduce atingere intereselor ungare". În Uniunea Europeană, Parlamentul ungar a fost ultimul care a aprobat aderarea Finlandei după luni de amânări.
Dar nu a fost fixată nicio dată până acum pentru dosarul suedez, iar prim-ministrul Ulf Kristersson a cerut explicații săptămâna trecută. "Considerăm necesar să se risipească neînțelegerile cu Suedia înainte de a trece la vot", declară Zoltan Kovacs.
O sarcină complicată, adaugă el, atât sunt de "degradate relațiile bilaterale de ani de zile". În acest scop, o delegație a Fidesz, partidul de la putere, a mers în Suedia la începutul lunii martie. "S-ar spune că guvernului suedez nu-i pasă, pur și simplu", spune oficialul ungar.
"Marjă de manevră redusă"
Dacă adăugăm obiecțiile Turciei, care reproșează Suediei că este un adăpost pentru militanți kurzi acuzați că ar fi "teroriști" și că refuză extrădările, "marja de manevră este redusă, doar dacă Suedia nu-și schimbă cursul și contribuie la pansarea rănilor vechi", continuă el. Doar Ankara și Budapesta mai trebuie să ratifice aderarea Suediei, istoric nealiniată. Ceilalți 28 de membri ai NATO (Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania...) au făcut-o deja.
Viktor Orban a spus că este pentru în principiu, dar cultivă legături cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, și cu șeful statului rus, Vladimir Putin. De partea suedeză există temerea că Ungaria se folosește de aderarea la Alianța Nord-Atlantică ca de o monedă de schimb în bătălia cu UE. Miliarde de euro din fonduri destinate Budapestei sunt acum înghețate de Bruxelles în așteptarea reformelor pentru o mai eficientă luptă contra corupției.
Sursa: RADOR
Szijjártó nu a avut timp să voteze aderarea Finlandei la NATO, dar a avut timp să se ducă la inaugurarea ambasadei uzbece
Și dacă a inaugurat o ambasadă uzbecă a și criticat puțin cooperarea transatlantică, remarcă publicația ungară Nepszava.
Cinci miniștri ai Guvernului Orbán, precum și cinci deputați ai partidului de guvernământ și unul din partea opoziției nu au votat luni, în Parlamentul ungar, aderarea Finlandei la NATO, potrivit listei publicate pe site-ul Parlamentului.
Parlamentul de la Budapesta a ratificat fără probleme cu sprijinul partidelor de guvernământ și al opoziției intrarea țării scandinave în Alianța Nord-Atlantică, pe lângă cele 182 de voturi pentru, au votat cu NU doar șase parlamentari ai Mișcării Patria Noastră, de extremă dreapta, care se declară în mod deschis pro-rus, ceea ce înseamnă, însă, că 11 din cei 199 de deputați nu au participat la vot.
Deși faptul că 11 parlamentari sunt absenți sau nu apasă pe buton în cadrul unui vot, nu sunt multe de reproșat în sine, însă izbitor este că în persoana lui Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cabinetul premierului ungar, Judit Varga, ministrul justiției, János Lázár, ministrul construcțiilor și transporturilor, István Nagy, ministrul agriculturii și Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și comerțului exterior, au fost și cinci șefi de portofolii din Guvernul Orbán care nu s-au obosit să fie prezenți în Legislativul de la Budapesta, unde a avut loc ratificarea aderării Finlandei la NATO.
Ceea ce poate fi dezagreabil chiar dacă Guvernul Orbán a susținut până la capăt aderarea Finlandei la NATO la nivel de declarații, deoarece pe lângă premierul Viktor Orbán și ministrul dezvoltării regionale, Tibor Navracsics, care au fost prezenți la vot, Judit Varga și, evident, Péter Szijjártó sunt cei care reprezintă Ungaria în chestiuni diplomatice (ministrul apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky nu este membru al Parlamentului.)
În ceea ce privește pe Péter Szijjártó, acesta a lipsit pe jumătate justificat din Parlament atunci când deputații au votat pentru "Promulgarea Protocolului de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord", respectiv ratificarea aderării Finlandei la NATO, pentru că luni Uzbekistanul a deschis o ambasadă la Budapesta, iar ministrul de externe a participat la ceremonia de inaugurare a acesteia.
Singura problemă este că Péter Szijjártó a vorbit la acest eveniment cu câteva ore înainte de votul din Parlament. Cealaltă problemă este că în discursul său a făcut o declarație destul de interesantă despre NATO și războiul ruso-ucrainean. Ministrul de externe a afirmat că "noi ungurii" vrem pace, vrem încetarea imediată a focului și negocieri de pace, iar din cauza acestei poziții suntem supuși unui atac constant în lumea europeană și transatlantică.
Lumea este mai mult și mai mare decât regiunea transatlantică, a afirmat Szijjártó, amintind ca exemplu de Uzbekistan, care este, de asemenea, de partea păcii. Este posibil - putem adăuga - că Uzbekistanul iubește pacea, dar nu atât de mult propriul popor, regimul președintelui Shavkat Mirziyoyev a primit în 2022, din partea Freedom House, 2 puncte din cele 40 de puncte în domeniul promovării drepturilor politice și 9 puncte din 60 de puncte în domeniul promovării drepturilor omului și libertăților fundamentale. Ceea ce nu este cu mult mai bun față de Coreea de Nord a lui Kim Jong-un, care are 0 puncte din 40, respectiv 3 din 60.
După inaugurarea ambasadei a avut loc un Forum de Afaceri Ungaria-Uzbekistan. De altminteri, nu Péter Szijjártó a fost cel care a depus proiectul de lege privind ratificarea aderării Finlandei la NATO în numele Guvernului Orbán, care a fost votat de toți parlamentarii FIDESZ prezenți în Parlament, cu excepția a cinci deputați: Sándor Fazekas, Sándor Font, Mária Kállai și István Bajkai, precum și a reprezentantului Partidului Popular Creștin Democrat (KDNP), János Latorcai. În afară de ei, Gergely Arató din partea Coaliției Democratice (DK) a fost singurul membru al opoziției care nu a votat.
După multe luni de tergiversare, Guvernul Orbán a adus în fața Parlamentui chestiunea aderării Finlandei la NATO. Este de neînțeles, de ce a fost separată ratificarea Finlandei de cea a Suediei, care a fost supusă deja dezbaterii, însă nu a fost stabilită încă o dată exactă pentru vot.
Sursa: RADOR
Suedia și Finlanda vor deveni "ținte legitime", avertizează Moscova
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO va schimba datele situației. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat NATO că a participat la conflictul din Ucraina, furnizând arme forțelor de la Kiev, scrie La Libre Belgique. "Ei trimit arme în valoare de zeci de miliarde de dolari în Ucraina. Aceasta este într-adevăr participare", a spus președintele rus într-un interviu pentru postul Rossiya-1.
Finlanda și Suedia vor deveni "ținte legitime" ale "răzbunării" Rusiei odată ce vor deveni membre NATO, a avertizat marți ambasadorul rus la Stockholm, relansând retorica amenințărilor din partea Moscovei. "După aderarea Finlandei și Suediei, lungimea totală a granițelor dintre Rusia și NATO aproape se va dubla", argumentează ambasadorul Viktor Tatarințev într-un text postat pe site-ul misiunii ruse din Suedia.
"Totuși, dacă i se pare cuiva că acest lucru va îmbunătăți cumva securitatea Europei, fiți siguri că noii membri ai blocului ostil vor deveni o țintă legitimă pentru măsurile de răzbunare ale Rusiei, inclusiv pentru cele de natură militară", avertizează diplomatul într-un lung rechizitoriu împotriva aderării la alianță. Avertismentul vine într-un moment în care Moscova a părut în ultimele luni că renunță la amenințările la adresa celor două capitale nordice, de la decizia lor istorică din luna mai 2022 de a solicita aderarea la Alianța Atlantică.
Candidaturile, care dau pagina unor decenii de neutralitate și apoi de menținere în afara unor alianțe militare, sunt rezultatul direct al invaziei Rusiei în Ucraina. Țară care se învecinează cu Rusia, Finlanda așteaptă doar ratificarea promisă de președintele Recep Tayyip Erdogan pentru aderarea la NATO.
În ceea ce privește Suedia, candidatura sa s-a transformat într-o cale de cruce diplomatică și se confruntă în prezent cu un veto din partea Ankarei, precum și cu o întârziere a ratificării acesteia de către Ungaria. Cu toate acestea, Stockholmul încă speră să se alăture înainte de următorul summit NATO din iulie, la Vilnius.
După invadarea Ucrainei, opinia publică a oscilat dramatic în favoarea NATO, depășind sprijinul de 80% în Finlanda și apropiindu-se de două treimi în Suedia, potrivit sondajelor. Dar pentru ambasadorul Rusiei la Stockholm, care s-a născut la Herson, în Ucraina de astăzi, Suedia "face un pas în abis", dorind să adere la NATO. Deplângând, printre altele, o decizie "pripită" fără referendum național, el a evocat riscul ca comandamentul NATO "să fi decis să intre pe deplin în conflict". "În acest caz, suedezii vor fi, fără îndoială, atrași și trimiși la moarte pentru interesele altora", scrie Tatarințev.
Sursa: RADOR
Comentarii