"Nu pentru că suntem leneși, pentru că în Europa PNRR-ul, la jumătatea implementării, este undeva la 30% ca nivel de absorbție”, explică ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

În opinia sa, "banii din coeziune sunt investiții pentru viitor", spune Adrian Câciu, arătând că pentru el atragerea acestora este mai importantă.

"Toată .lumea vorbește de PNRR. E foarte bine să-l facem, e foarte bine să-l realizăm. Noi avem o discuție cu Comisia Europeană amplă, și nu suntem singurul stat, Franța, Spania, Italia, toți discutăm să găsească soluții să se flexibilizeze acest reguli din PNRR nu pentru că suntem leneși, pentru că în Europa PNRR-ul, la jumătatea implementării, este undeva la 30% ca nivel de absorbție, ceea ce e un semnal de alarmă când mai ai doar un an jumătate", a declarat marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene în cadrul conferinței RoInvest, organizată de agenția de presă News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media și Agenția de PR și comunicare Plurivox.

El a atras atenția asupra faptului că este importantă și accesarea de către România a fondurilor puse la dispoziție prin politica de coeziune, 46 de miliarde de euro cu tot cu partea de cofinanțare. 

"Acelea sunt investițiile care se duc în reducerea disparităților regionale și creșterea dezvoltării regionale și, de ce nu, naționale. Până la urmă, banii din PNRR sunt bani dedicați, ca la doctor: au rezolvat o problemă a unei recomandări de țară – nu aveți infrastructură școlară, rezolvați problema asta, nu aveți dotări în școli, rezolvați problema asta -  a fost ca la doctor, o diagnoză și s-a investit. Banii din coeziune sunt investițiile pentru viitor, aceia pentru mine sunt mai importanți și eu acolo cred eu că suntem toți ancorați să îi vedem o dată pe de o parte contractați, iar pe de altă parte să începem absorbția la ei”, a explicat ministrul Proiectelor Europene.

Alocarea PNRR modificată este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi).

România are de îndeplinit 55 de reforme în cadrul PNRR. Până în acest moment a realizat 38.

Ministrul Câciu a declarat luni la Prima News, despre stadiul implementării PNRR, că urmează ca Comisia Europeană să transmită scrisoarea privind cererea de plată numărul 3.

”Probabil la finalul acestui an vom încasa și banii, avem acolo niște observații din partea Comisiei, probabil că va fi o plată parțială”, a spus Câciu.

”Comisia a fost și rigidă la anumite elemente, mai ales în cee ace privește microîntreprinderile. Când s-a scris PNRR, nu s-a ținut cont de impactul PNRR asupra economiei românești”, a mai afirmat Câciu, arătând că abordarea trebuie să fie mai rațională privind reformele, în contextul politic regional.

Întrebat dacă PNRR este un succes până acum, Câciu a arătat că, raportat la cee ce se întâmplă în Europa, suntem ”fix la nivel median, cum sunt și celelalte țări”.

"Din punctul meu de vedere, mecanismul de redresare și reziliență nu este un succes la nivel european, dacă rămâne la fel de rigid”, a mai spus Adrian Câciu, arătând că 17 state sunt sub cererea de plată numărul 3, mai mult de jumătate.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis încă din 15 decembrie 2023 Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, finanțarea netă fiind de aproximativ 2,7 miliarde de euro.

În iunie, România a primit o nouă scrisoare cu observații în ceea ce privește cererea de plată numărul trei, cel mai mare punct de divergență fiind reprezentat de către regimul microîntreprinderilor. Comisia Europeană nu e mulțumită nici de reforma companiilor de stat.