Afacerea interceptărilor: Sarkozy condamnat definitiv la un an de închisoare cu brățară

Curtea de Casație a respins miercuri recursul lui Nicolas Sarkozy în cazul interceptărilor telefonice, condamnându-l definitiv la un an de închisoare cu executare cu brățară electronică, scrie „La Libre Belgique”.
Sarkozy a fost condamnat pentru corupție și trafic de influență, o sancțiune fără precedent pentru un fost șef al statului.
Până acum suspendată, această pedeapsă, la care se adaugă trei ani de ineligibilitate, este acum aplicabilă: Nicolas Sarkozy, în vârstă de 69 de ani, va fi chemat în fața unui judecător de executare a sentinței care va trebui să stabilească termenii brățării sale electronice. Aceasta este prima condamnare definitivă a fostului președinte (2007-2012).
Sarkozy „se va conforma” condamnării sale definitive, dar va sesiza CEDO.
Nicolas Sarkozy „se va conforma în mod evident” acestei condamnări, dar sesizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a reacționat avocatul său, maestrul Patrice Spinosi, pentru AFP, deplângând „o zi tristă” în care „un fost președinte este obligat să facă o acțiune în fața judecătorilor europeni pentru a condamna un stat ale cărui destine le-a prezidat”.
Această sesizare nu împiedică însă executarea sancțiunilor impuse.
În acest caz, Nicolas Sarkozy a fost condamnat în primă instanță la 1 martie 2021, apoi în apel la 17 mai 2023.
Fostul locatar al Palatului Elysée-ului a fost găsit vinovat că a încheiat, în 2014, alături de avocatul lui istoric Thierry Herzog, un „pact de corupție” cu Gilbert Azibert, magistrat superior la Curtea de Casație, astfel încât el să transmită informații și să încerce să influențeze un recurs formulat de Nicolas Sarkozy în cazul Bettencourt.
Și asta, în schimbul unui „ajutor” promis pentru un post onorific la Monaco.
Cei trei au primit aceeași pedeapsă, avocatului fiindu-i în plus interzis să poarte roba neagră timp de trei ani. De asemenea, recursurile lor au fost respinse și, prin urmare, aceste sentințe sunt definitive.
Această decizie vine cu mai puțin de trei săptămâni înainte de deschiderea, pe 6 ianuarie, a procesului privind suspiciunile de finanțare libiană a campaniei prezidențiale din 2007, la care Nicolas Sarkozy trebuie să compară timp de patru luni.
Decizie constituțională
În fața Curții de Casație, care controlează aplicarea corectă a legii și nu fondul cauzelor, avocatul general a recomandat metodic respingerea fiecărui punct de drept ridicat.
Emmanuel Piwnica, avocatul lui Thierry Herzog, a criticat o procedură care „nu ar fi trebuit să vadă niciodată lumina zilei”, vorbind de un caz în care „nu mai știm numărul ilegalităților comise, încălcărilor, atacurilor la drepturile fundamentale”.
Apărarea a insistat pe două puncte principale: în primul rând, speră că o decizie recentă a Consiliului Constituțional, din 28 septembrie 2023 și care își are originea în cazul Fillon, îi va permite să obțină un nou proces.
În numele dreptului la apărare care nu trebuie să fie „teoretic și iluzoriu”, această decizie impune reexaminarea de către o nouă instanță de apel a unei cereri de anulare a întregii proceduri, a susținut maestrul Piwnica.
De ani de zile, tabăra Sarkozy crede, de fapt, că Parchetul Național Financiar (PNF) i-a „ascuns” pe nedrept o anchetă paralelă, menită să scoată la iveală o cârtiță care l-ar fi informat pe fostul președinte al Republicii și pe avocatul său că sunt interceptați.
Avocații au contestat și legalitatea interceptărilor telefonice din centrul dosarului, subiect deja dezbătut de multe ori în acest caz.
Maestrul Patrice Spinosi a invocat o sentință a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 16 iunie 2016: „Nicolas Sarkozy nu poate fi condamnat penal pe baza discuțiilor pe care le-a avut cu avocatul său” deoarece acestea nu pot fi „folosite împotriva lui”, a argumentat el.
În 2025, Curtea de Casație va trebui să se pronunțe și asupra recursului fostului președinte împotriva condamnării sale la un an de închisoare, din care șase luni cu executare, în afacerea Bygmalion, privind cheltuielile excesive din campania sa din 2012.
Sursa: Rador Radio România
Comentarii