Partidul Libertății de extremă-dreapta din Austria (FPÖ) și conservatorii din ÖVP ar putea obține procente foarte apropiate - circa 28% - la alegerile de duminică, dar speranțele pentru o cancelarie condusă de extrema dreaptă par puțin probabile.

FPÖ (Patrioții Europei) a mai făcut parte din coaliții de guvernare la nivel regional și național, dar încă nu a obținut o victorie la alegerile naționale sau nu a avut un membru care să fie în funcția de cancelar.  

Întrebată despre creșterea sprijinului pentru partidul de extremă dreapta, europarlamentara FPÖ Elisabeth Dieringer a declarat pentru Euractiv: ”Ascultăm cu atenție oamenii. Nu ne răzgândim în fiecare zi”.

”De aceea ajungem la inimile oamenilor, la mintea lor și la problemele lor zilnice”, a adăugat ea.

La alegerile europene desfășurate în iunie, FPÖ s-a clasat pe primul loc, învingând ÖVP (PPE) cu 25,4%, față de 24,52% cât au obținut conservatorii cancelarului Karl Nehammer. 

Din 2019, FPÖ lucrează, sub conducerea lui Herbert Kickl, la reconstruirea încrederii în rândul alegătorilor, după implicarea fostului lider al FPÖ și a fostului vicecancelar Heinz-Christian Strache în ”afacerea Ibiza”, care a dus la prăbușirea guvernului de atunci al Austriei, condus de cancelarul ÖVP Sebastian Kurz.

Săptămâna trecută a avut impact asupra campaniei electorale din cauza ciclonului Boris care s-a abătut asupra Europei Centrale, readucând pe ordinea de zi problemele climatice și de mediu.

”„Asta nu a fost foarte dezbătut în campanie înainte. Acum este”, a spus europarlamentarul verde Thomas Waitz pentru Euractiv, adăugând că acest lucru ”demobilizează alegătorii de extremă dreapta”.

Ce coaliții s-a putea forma

În peisajul politic multipartit al Austriei, FPÖ trebuie să-și asigure o majoritate de 50%+1 pentru a guverna. Cu alte cuvinte, partidul trebuie să formeze o coaliție cu cel puțin un alt partid pentru a-și asigura majoritatea necesară, fapt ce va reprezenta o provocare pentru FPÖ.

Ultimele sondaje indică faptul că partidul creștin-democrat al cancelarului Karl Nehammer urmează să devină pivotul viitoarei coaliții.

Partidul poate fi nevoit să aleagă între formarea unei coaliții cu Partidul Libertății sau cu social-democrații (SPÖ) și un partener mai mic, fie Verzii, fie liberalii din NEOS.

”Cred că pentru noi, social-democrații, un lucru este clar. Nicio coaliție cu extrema dreaptă”, a declarat pentru Euractiv europarlamentarul SPÖ Andreas Schieder (S&D).

Van der Bellen, un obstacol în calea obținerii postul de cancelar de către extremiști

Obținerea cancelariei se poate dovedi o provocare pentru liderul FPÖ, Herbert Kickl, deoarece președintele austriac și fostul lider al Verzilor, Alexander Van der Bellen, trebuie să aprobe numirea cancelarului, a vicecancelarului și a miniștrilor, conform constituției.

”Președintele austriac este foarte puternic”, a spus Reinhard Heinisch, profesor de politică austriacă comparată la Universitatea din Salzburg. ”El poate folosi dreptul de veto și nu trebuie să justifice nimănui” decizia, a adăugat el.

Într-o declarație făcută anul trecut, Van der Bellen a indicat că nu va permite să depună un jurământ cuiva care ”încearcă să promoveze un partid anti-european, un partid care nu condamnă războiul Rusiei împotriva Ucrainei” – calificări care, fără îndoială, se aplică partidului lui Kickl.

”Sunt absolut sigur că liderul Partidului Libertății nu va putea forma un guvern pentru că nu va găsi o majoritate în parlament”, a declarat europarlamentarul ÖVP Lukas Mandl (PPE) pentru Euractiv într-un interviu.

”Încălcarea constituției”?

Referindu-se la posibilitatea de a nu avea șansa de a forma un guvern, Kickl a spus într-un interviu acordat Die Presse că președintele ar ”încălca constituția”.

”Dacă FPÖ obține primul loc, ar avea dreptul să înceapă negocierile pentru formarea unui guvern. Dar asta nu înseamnă că au dreptul să formeze unul”, a explicat Reinhard Heinisch, profesor de politică austriacă comparată la Universitatea din Salzburg.

”Nu depinde de noi. Asta numesc eu democrație și poporul alege”, a spus europarlamentara FPÖ Elisabeth Dieringer, adăugând că ”nu el (președintele) este cel care numește un cancelar; ci populația Austriei”.

În 2000, statele membre ale UE au suspendat relațiile bilaterale cu Austria după intrarea FPÖ în coaliția de guvernare ca al doilea partid ca mărime, alături de Partidul Popular Austriac (ÖVP). Acest lucru nu s-a mai întâmplat în 2019, când FPÖ s-a alăturat coaliției de guvernare.

”Nu mă aștept la nicio reacție din partea UE. Mai degrabă invers. Va fi o tăcere foarte puternică”, a spus europarlamentarul Verzilor Thomas Waitz.