Noul Parlament European va reprezenta 450 de milioane de europeni, locuitori ai batranului continent de la Cercul Polar pana la malurile nordice ale Mediteranei si de la Oceanul Atlantic la frontierele vestice ale Rusiei.

Parlamentari si politicieni din 25 de state membre se vor confrunta in scrutinul intins pe trei zile, in incercarea de a deveni membri ai unui for din ce in ce mai important in Uniunea Europeana, aflata in centrul celor mai importante schimbari din istoria sa, de la extindere pana la atat de asteptata adoptare a Tratatului constitutional - primul document fundamental ce va contine toate acordurile incheiate pana in prezent intre membri. Formatiuni politice reprezentand o varietate generoasa de ideologii si linii politice - puternic imbogatite de extinderea spre Est de la 1 mai anul acesta - se vor confrunta pentru a obtine influenta in Legislativul continental de la Strasbourg, in pofida absenteismului masiv ce se anunta la urne.

Dupa adoptarea reformelor institutionale necesare functionarii Uniunii cu 25 de membri, Parlamentul European care va fi ales zilele acestea va avea 732 de reprezentanti, fata de 626, cat are actualmente. Distribuirea numarului de mandate pe tari a fost negociata la summitul european de la Nisa, fiecare tara detinand un anumit numar de eurodeputati, Germania fiind cel mai bine reprezentata - cu 99 de mandate, iar mica Malta, cea mai slab - cu cinci mandate. Intre ele se situeaza descrescator Franta, Marea Britanie si Italia - cu 78 de mandate fiecare, Spania si Polonia - cu 54 de mandate, Olanda - cu 27, Belgia, Grecia si Portugalia, Cehia si Ungaria - 24 de mandate, Suedia - 19 mandate, Austria - 18 mandate, Danemarca, Finlanda si Slovacia - 14 mandate, Irlanda si Lituania - 13 mandate, Letonia - noua mandate, Slovenia - sapte mandate, Luxemburg, Estonia si Cipru - sase mandate.

Previziunile analistilor si ale sondajelor de opinie arata ca in multe dintre statele UE partidele aflate la guvernare urmeaza sa primeasca un dus rece in alegerile europene. 

Germania si Polonia par sa fie exemplele cele mai edificatoare ale acestei situatii. Fortele de dreapta germane (CDU-CSU) spera ca votul populatiei sa sanctioneze reformele economice nepopulare ale lui Gerhard Schröder. Concomitent, formatiunea cancelarului (SPD) incearca sa evite un vot negativ, punand accentul mai ales pe opozitia fata de razboiul din Irak si incercand sa evite dezbaterile referitoare la aderarea Turciei.

Cu toate acestea, un sondaj de opinie, realizat de EOS Gallup, arata ca eforturile social-democratilor nu vor da roade - SPD va obtine circa 25%, adica jumatate din 49%, cu care sunt creditati crestin-democratii. In acelasi timp, in Polonia, coalitia de guvernare de stanga, Alianta Democratica de Stanga si Partidul Social Democratic, care s-a desprins recent din aceasta, urmeaza sa fie spulberate in alegerile europene, atingand, potrivit studiului Gallup, 6% din voturi, la limita pragului de reprezentare.

In Franta, presedintele Jacques Chirac este intr-o situatie destul de dificila dupa infrangerea fortelor de dreapta in alegerile regionale din martie. In plus, el este extrem de criticat pentru pozitia adoptata fata de aderarea Turciei si fata de adoptarea Constitutiei europene. Partidul sau ar urma sa obtina 20%, fata de 28%, procentul anticipat pentru socialisti, principala formatiune de opozitie.

Partidul premierului britanic Tony Blair, care trebuie sa faca fata consecintelor razboiului din Irak si scandalurilor declansate in legatura cu acesta, nu sta mai bine decat formatiunea de guvernare din Franta. Conform unui sondaj publicat de curand, Partidul Laburist este devansat de conservatori pe teritoriul britanic, unde numarul euroscepticilor este foarte mare. La europene, Gallup a identificat 23% intentii de vot pentru laburisti si 30% pentru conservatori.

Premierul italian, Silvio Berlusconi, va incerca sa treaca peste esecurile inregistrate timp de mai bine de un an si peste imaginea de aliat al SUA in Irak, deloc admirata de italieni. Scrutinul european din Italia este foarte important, pentru ca are loc concomitent cu alegerile locale, la care vor lua parte 70% din electorat.
In Olanda, Estonia, Slovacia, Portugalia (guvernari de dreapta), dar si in Cehia, Lituania si Ungaria (guvernari de stanga), partidele de la putere se vor confrunta cu probleme.

Spania este una dintre putinele tari in care proeuropenii vor avea de castigat. Dupa victoria socialistilor la alegerile din martie, care au avut loc imediat dupa atentatele de la Madrid, Guvernul socialist se bucura inca de un val de popularitate. Pentru ca si-a tinut promisiunea de a retrage trupele spaniole din Irak, formatiunea lui Jose Luis Rodriguez Zapatero (PSOE) devanseaza cu zece puncte fortele de dreapta.

Problemele electorale ale partidelor de guvernare din Europa sunt de natura sa afecteze serios ambitiile politicienilor aflati la putere in statele membre UE, pentru ca lupta pentru un loc in Parlamentul european are o miza marita in acest an. Desi prerogativele sale nu le egaleaza pe cele ale unui parlament national clasic, Legislativul de la Strasbourg acumuleaza din ce in ce mai multa putere, pe masura aprofundarii procesului de integrare europeana. Rolul eurodeputatilor este de a-i reprezenta direct pe cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene in procesul de adoptare a deciziilor.

In plan politic, principala sarcina a PE este sa controleze activitatea Comisiei Europene, prin dezbateri in plen sau in cadrul comisiilor parlamentare, avand dreptul de a aproba sau respinge persoana aleasa de statele membre pentru functia de presedinte al Comisiei si putand dizolva Executivul european printr-o motiune de cenzura. Actualul proiect de Constitutie sporeste atributiile PE, stipuland ca seful Comisiei Europene trebuie ales de statele membre, insa in baza componentei politice a Adunarii.

Articolul complet in Cotidianul

 

=====

Petrolul incinge spiritele la reuniunea G8

La summit sunt invitati si mai multi conducatori de state din Orientul Apropiat, intrucat presedintele Statelor Unite, George Bush, ar fi vrut ca intalnirea sa se concentreze asupra situatiei din aceasta regiune, mai precis asupra reformelor democratice.

Dar - a explicat el - mai multi lideri ai grupului G8 sunt reticenti cand vine vorba de lumea islamica, pentru ca nu vor sa lase impresia ca ar incerca sa impuna reforme tarilor musulmane.

Sea Island, locul unde se afla liderii G8 si invitatii lor, este practic inconjurata de fortele de securitate. Accesul pe insula este interzis celor care nu au permise speciale. Insula privata are 8 kilometri lungime si 1,3 latime si singurele cai de acces sunt o sosea cu doua benzi si calea maritima.

A avut loc o prima demonstratie impotriva campaniei din Irak si impotriva globalizarii. Demonstratia a fost pasnica si s-a desfasurat sub atenta privire a politiei.

Dincolo de nota de complezenta, divergente

Nota de apropiere dintre SUA si Europa in care se desfasoara summit-ul G8 si aprecierea fata de consensul de la ONU nu inseamna insa ca nu exista o serie de chestiuni spinoase.

Cu toate declaratiile de sprijin oferit reconstructiei Irakului, nici Franta, nici Rusia, nici Germania nici Canada nu dau vreun semn ca si-ar imblinzi refuzul de a contribui cu trupe la efortul militar din Irak, spre a le da americanilor o mana de ajutor. Si, cu toate ca toti membrii G8 saluta ideea instaurarii prosperitatii in Irak, planurile americane de reducere cu 80 de procente a intregii datorii a irakului au fost privite cu rezerve la Paris si Moscova - cei mai mari creditori - care considera ca Irakul s-ar putea descurca sa plateasca mai mult, date fiind resursele sale petroliere. In acest sens, presedintele Comisiei Europene Romano Prodi a oferit si o explicatie : "politica SUA in Orientul Apropiat - a spus el - in special in conflictul israeliano-palestinian, e departe de a trezi reactii de aprobare unanima."

Un alt subiect de discutie este fragilitatea economiei mondiale si pretul excesiv de ridicat al petrolului, asupra caruia insa summit-ul nu poate avea decat cel mult un efect, declarativ.

===============================

21 de zile pana la scadenta pentru promisiunile facute de Guvern la Bruxelles

In scurt timp, premierul Adrian Nastase va trebui sa raporteze oficialilor europeni cate din promisiunile facute in urma cu patru luni, la Bruxelles, au fost si realizate. La sfarsitul lunii februarie, dupa o serie de critici dure primite din partea Uniunii Europene care vizau mai ales domeniul politic, Executivul a prezentat oficialilor europeni o serie de masuri, "considerate a fi vitale pentru ca Romania sa finalizeze negocierile in 2004 si sa devina membru cu drepturi depline in 2007".

Atunci, Guvernul, prin vocea premierului Adrian Nastase, s-a angajat sa rezolve in termen de numai patru luni, adica pana la finele lui iunie, si cateva dintre problemele economiei, care treneaza de ani buni. Lista cuprinde finalizarea privatizarilor companiilor de distributie a energiei electrice Banat si Dobrogea, dar si grabirea procedurilor pentru Electrica Oltenia si Moldova, Distrigaz Nord si Sud. Totodata, guvernantii au promis sa se ocupe de "asigurarea unui nivel inalt de colectare a facturilor la Electrica, Termoelectrica si Distrigaz sau intarirea capacitatii administrative a autoritatilor fiscale".

Lista de promisiuni continua cu respectarea calendarului de privatizare a Petrom, stabilit cu Banca Mondiala si FMI. Nu lipsesc nici o serie de masuri fiscale de genul unificarii colectarii contributiilor de asigurari sociale la nivelul Ministerului Finantelor, imbunatatirea sistemului de rambursare a TVA si diminuarea fraudelor din acest domeniu, pregatirea infiintarii de tribunale comerciale sau pregatirea magistratilor in domeniul dreptului comercial. Cu cateva saptamani inainte de termenul final, numai unele dintre promisiunile facute sunt bifate.

Articolul complet in Adevarul


=========

Dan Ioan Popescu promite incheierea capitolului Energia in aceasta luna

Romania va incheia, pana la finele acestei luni, negocierile cu UE pentru Capitolul 14 - Energia, a declarat ministrul economiei si comertului (MEC), Dan Ioan Popescu, intr-o emisiune televizata.

El a afirmat ca autoritatile doresc sa incheie aceste negocieri pana la sfarsitul presedintiei irlandeze. Pentru inchiderea acestui capitol, Romania trebuie sa continue restructurarea sectorului energetic si a celui minier, sa imbunatateasca retelele energetice si sa asigure siguranta centra-lelor nucleare.

D.I. Popescu a precizat ca, in pofida faptului ca acest an este unul electoral, vor fi finalizate la termen toate privatizarile societatilor din portofoliul MEC.
Articol in Gardianul