Alegerile europene au debutat joi în Olanda şi Marea Britanie, dar în Regatul Unit interesul e destul de scăzut, mai importantă fiind actuala criză guvernamentală provocată, din nou, de discuţiile privind Brexit.

În 2016, după ce britanicii au votat în iunie pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, mulţi au vorbit despre efectul de domino al Brexit: Frexit, Italexit, Nexit şamd. La aproape trei ani de la acel moment, chiar dacă se estimează că partidele eurosceptice vor obţine un rezultat bun la alegerile europarlamentare, cu excepţia celor din Marea Britanie, aceste formaţiuni nu mai discută de părăsirea spaţiului comunitar.

Potrivit unei analize BBC, acest lucru se datorează parţial conştientizării tot mai mari privind impredictibilitatea lumii înconjurătoare: cu preşedintele Trump la Casa Albă, cu preşedintele rus pândind la colţ Uniunea Europeană, războaie comerciale, problemele ridicate de deteriorarea mediului şi ameninţarea migraţiei.

Cele mai multe state membre au ajuns la concluzia că e mai sigur să rămână împreună, fapt arătat şi de sondajele de opinie, conform cărora UE înregistrează cele mai mari cote de popularitate de la începutul anilor 1980 până în prezent.

Mai e un motiv puternic pentru care părăsirea UE nu mai e o perspectivă atât de atrăgătoare: Brexit. Diviziunile sociale în care a fost aruncată societatea britanică după referendumul din iunie 2016, talmeş-balmeşul distructiv în care zbate politica britanică, cu un legislativ care altădată era venerat în întreaga Europă, i-au șocat pe alegătorii europeni și le-au dat de gândit. 

Alice Weidel, una dintre liderii formaţiunii eurosceptice din Germania AfD, şi-a exprimat recent regretul faţă de "flirtul" din trecut al partidului cu Dexit - ieşirea Germaniei din UE.

Cu puţin timp înainte de debutul alegerilor europarlamentare, naţionaliştii de dreapta, inclusiv Marine Le Pen din Franţa, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, şi AfD, au făcut apel la "o schimbare a Uniunii Europene din interior".

După vot, ei speră să devină a treia forţă politică din Parlamentul European şi să zguduie establishment-ul UE.

Dar sondajele de opinie şi relaţiile dintre partidele naţionalist-eurosceptice (unele doresc apropierea de Rusia, altele - dimpotrivă, poziţiile diferite faţă de migraţie) dau indicii că Marine Le Pen şi colegii ei nu vor obţine suficiente voturi pentru a transforma UE după cum doresc ei. Nici colaborarea între ei în cadrul Parlamentului European nu se anunţă prea lină. Partidele proeuropene vor domina în continuare Legislativul, chiar dacă îşi vor impune mai greu punctul de vedere.

Interes scăzut în Regat

Alegerile europene din Marea Britanie se desfăşoară într-o stare de apatie. Partidele politice, cu excepţia Brexit, formaţiune nou-înfiinţată de Nigel Farage, şi Change UK, nu au luat prea în serios campania, fapt care - potrivit sondajelor - se va reflecta şi în rezultat. Scena politică e acaparată de criza guvernamentală declanşată de noul plan al premierului privind Brexit.

Nici presa, inclusiv BBC, nu pare prea preocupată de Brexit. Concluzia e trasă de The Sun: Alegeri europene în valoare de 150 de milioane de lire sterline pe care "nimeni în Regatul Unit nu le vrea".