Nicușor Dan începe procesul formării unui guvern după ce l-a învins pe George Simion, un ultranaționalist care dorește stoparea ajutorului acordat Ucrainei, scrie „The Gardian” (Marea Britanie) într-un articol semnat de Jon Henley.

Primarul de centru al Bucureștiului, Nicușor Dan, a început să cheme la apel partidele politice în vederea formării unei noi majorități guvernamentale după ce a câștigat alegerile prezidențiale din țară printr-un rezultat surprinzător, salutat cu ușurare în UE.

Luni dimineață, după numărarea tuturor voturilor, Dan, care a calificat cel de-al doilea tur drept o bătălie „între România pro- și antioccidentală”, și-a adjudecat un procent de 53,6%, potrivit cifrelor oficiale, împotriva procentului de 46,4%, obținut de adversarul său de extremă-dreaptă, George Simion.

Dan, în vârstă de 55 de ani, un modest matematician care a fost primarul independent al capitalei începând din anul 2020, a ajuns să câștige după ce, în primul tur, pierduse mult în fața lui Simion, un îngâmfat, admirator al lui Trump, critic la adresa UE, care voia să blocheze ajutorul acordat Ucrainei.

Cu o prezență la vot de aproape 65%, procentul a devenit astfel cel mai mare din ultimul sfert de secol, reflectând importanța unui vot cu mari consecințe pentru alinierea strategică a țării și pentru perspectivele sale economice, dar și pentru unitatea UE.

Militant hotărât pro-UE și pro-NATO, Dan și-a bazat campania pe promisiuni vizând combaterea corupției, menținerea sprijinului acordat Ucrainei vecine – unde România a jucat un important rol logistic – și păstrarea fermă a țării în politica occidentală de centru.

„Este victoria a mii și mii de oameni... care cred că România se poate schimba în direcția bună”, le-a declarat susținătorilor după ce rezultatul a devenit clar, el pledând totodată pentru „speranță și răbdare”, având în vedere că țara se confruntă cu o perioadă dificilă.

La început, Simion, fost susținător al unei galerii de fotbal și agitator naționalist, a refuzat să-și accepte înfrângerea, duminică, pretinzând în mediile de socializare că „Sunt noul președinte al României". Dar ulterior, el a recunoscut că Dan „a câștigat alegerile” și că „aceasta a fost voința poporului”.

Totuși, candidatul de extremă-dreaptă a promis „să continue lupta pentru libertate și pentru mărețele noastre valori alături de alți patrioți, suveraniști și conservatori din întreaga lume. Se prea poate să fi pierdut bătălia, dar cu siguranță nu am pierdut războiul”.

Liderii din UE l-au felicitat pe Dan. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că rezultatul va veni în ajutorul „unei Europe puternice”, iar președintele Consiliului European, António Costa, a calificat evenimentul drept „un puternic semnal vizând atașamentul românilor față de proiectul european”.

Președintele francez Emmanuel Macron a spus că România „a optat pentru democrație, pentru statul de drept și pentru Uniunea Europeană".  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a felicitat și el pe Dan, afirmând că este ”important să aibă România drept un partener de încredere”.

Rezultatul îi lipsește pe liderul neoliberal al Ungariei, Viktor Orbán – șeful perturbărilor – și pe Robert Fico, al Slovaciei – ambii opunându-se ajutorului militar acordat Ucrainei – de un nou aliat în privința unor decizii-cheie pe tema războiului, pe tema energiei, a extinderii UE și pe tema bugetului organizației.

Alegerile survin după aproape șase luni de la votul inițial, anulat în urma unor probe legate de nereguli vizând finanțarea campaniei și de un amestec masiv al rușilor în favoarea candidatului de extremă-dreaptă câștigător, Călin Georgescu, căruia i s-a interzis să mai candideze.

Simion a declarat că, în cazul în care va câștiga, îl va numi premier pe Georgescu, acum aflat sub anchetă pentru șase capete de acuzare, printre care, nereguli vizând finanțarea campaniei electorale, uz ilegal al tehnologiei digitale și promovarea unor organizații fasciste.

Cristian Preda, profesor de politică la Universitatea din București, afirmă că rezultatul a reflectat temerile alegătorilor legate de faptul că, „pentru prima oară în istoria electorală a României, am avea un președinte care a susținut în mod deschis Moscova”.

Preda a mai spus că o majoritate clară, de aproximativ 60%, s-a arătat extrem de deziluzionată de social-democrații de centru-stânga (PSD) și de liberalii de centru (PNL), dar o proporție similară s-a declarat ferm proeuropeană și anti-rusească.

„Alegătorii au avut de ales între pozițiile Kremlinului și cele ale Bruxelles-ului”, a spus el. „Dan era prooccidental, dar nu reprezenta niciun mare partid, și asta, în cadrul unor alegeri în care securitatea era o problemă-cheie. Pentru mine, rezultatul nu a fost niciodată cu adevărat îndoielnic”.

Victoria lui Simion din primul tur de pe 4 mai a dus la dizolvarea coaliției de guvernare din România, dintre PSD și PNL. Presa locală a estimat că Dan va căuta să formeze o nouă majoritate cu cele două principale partide și cu un premier din partea Uniunii Salvați România (USR).

În cazul în care va eșua, el ar putea opta pentru o coaliție minoritară cu liberalii, având acordul de încredere din partea social-democraților. El a exclus orice cooperare cu partidului AUR, al lui Simion, cel de-al doilea mare partid din parlament.

Alegerile din România au avut loc în aceeași zi cu primul tur al alegerilor din Polonia, în care favoritul liberal, Rafal Trzaskowski, s-a clasat înaintea lui Karol Nawrocki, care era sprijinit de partidul naționalist de opoziție Lege și Dreptate (PiS).

Trzaskowski a evoluat sub așteptări, rezultatul final arătând că el a înregistrat 31,36% din voturi, comparativ cu procentul de 29,54% al lui Nawrocki. Având în vedere că președinții polonezi au drept de veto în privința legilor adoptate de parlament, scrutinul de pe data de 1 iunie va fi hotărâtor pentru capacitatea premierului Donald Tusk de a-și promova agenda sa reformistă, pro-UE.

Sursa: Rador Radio România