"România a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a avea un rezultat pozitiv (privind aderarea la Schengen) ... Ministrul suedez de justiție - care se ocupă de această chestiune - a transmis că Suedia va continua să depună eforturi pentru a ajuta cele două țări ... e o chestiune foarte importantă, vom încerca să găsim o soluție. Colaborăm îndeaproape cu România și cu toate părțile interesate și implicate", a declarat joi, ambasadoarea Suediei la București, Therese Hyden, într-o conferință de presă organizată de Ambasada Suediei și Reprezentanța Comisiei Europene, cu prilejul preluării Președinției Consiliului UE de către Stockholm.

"Dosarul Schengen, cum îi spunem noi, va fi pe agenda reuniunilor Consiliilor atunci când sunt îndeplinite condițiile, adică atunci când Austria își va fi schimbat poziția față de România și, practic, atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România și Bulgaria. Suedia este angajată pe această cale și va depune eforturi", a mai spus diplomata. 

Întrebată dacă crede că în timpul Președinției suedeze acest subiect va ajunge pe agenda Consiliului JAI, Therese Hydén a spus că se va lucra activ la acest dosar: "Procesul a început. Când se va finaliza acest proces este prematur de zis acum. Ceea ce noi, Președinția suedeză, putem să ne angajăm că facem este să lucrăm activ cu toate părțile implicate și aici sunt foarte încântată să aud și să știu despre contactele foarte strânse dintre ministrul afacerilor externe Aurescu și omologul său suedez, precum și de contactele de la cel mai înalt nivel dintre Guvernul suedez și omologii români. Aceste lucruri vor fi, bineînțeles, de ajutor. Ușile noastre sunt deschise pentru consultări și încurajăm aceste discuții și așteptăm același sprijin constructiv de la toate părțile implicate".

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a reiterat faptul că aderarea la Schengen este "o prioritate majoră" pentru România.

"Evenimentele generate de conflictul din Ucraina au demonstrat încă o dată că România are atât competența, cât și voința de a răspunde în mod eficient provocărilor majore. România a asigurat un management eficient la granița externă a Uniunii Europene și a acționat ca un gardian de facto al securității UE. România a trecut un test al rezilienței și din nou al solidarității și a arătat că se ridică la nivelul cerințelor", a spus Aurescu, adăugând că la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 "României i-au fost nedrept negate așteptările sale legitime".

"Contăm pe susținerea Președinției suedeze", a spus ministrul român, subliniind că România nu o ia de la zero, "ci construim pe tot ce am obținut până acum".

"România se află în cea mai favorabilă poziție de până acum", a mai spus Bogdan Aurescu, reamintind că a îndeplinit inclusiv toate cerințele Schengen, dar și pe cele din cadrul MCV.

Ministrul român de externe a avut miercuri o discuție cu omologul suedez, care l-a asigurat că Suedia sprijină România în îndeplinirea obiectivului său.

"Discuția a fost foarte bună și edificatoare în ceea ce privește angajamentul puternic al Suediei de a se ocupa intens de acest subiect, de a lucra activ, de a lucra cu multă intensitate pentru obținerea unui rezultat favorabil României. De asemenea, în discuțiile pe care le-am avut am fost informat, așa cum și doamna ambasador a menționat aici, cu privire la lansarea procesului de consultări de către Președinția suedeză cu toți partenerii implicați. Asta înseamnă cu, desigur, Comisia Europeană, cu Austria, cu Olanda, cu România și cu Bulgaria, în principal", a precizat Aurescu.

El a spus că sunt două condiții care trebuie să fie realizate: "În primul rând, este vorba despre votul Austriei în ceea ce privește România și știm cu toții că în Austria, în acest moment, este o perioadă electorală. Pe 29 ianuarie vor fi alegeri în Austria Inferioară, deci cred că o schimbare de poziție, în orice caz până la acea dată, este puțin probabilă. În al doilea rând, în ceea ce privește Bulgaria, există un vot al Olandei, pe lângă votul Austriei ... este necesar ca și colegii noștri bulgari să se implice în acest proces de consultări, inclusiv în vederea clarificării obiecțiilor și, respectiv, condițiilor pe care Olanda le pune în ceea ce privește aderarea Bulgariei la Spațiul Schengen".

România a început discuțiile, inclusiv cu partea austriacă. 

Aurescu a reamintit că Austria nu a reproșat nimic României, nu a cerut României să facă ceva într-un anumit sens sau în altul: "Sigur, a fost acea discuție despre cifre de migrație, care sunt contestabile, după cum știm, prin raportare la statisticile agențiilor europene, mai ales Frontex, dar Austria, de fapt, a spus: «Nu avem nimic împotriva României, noi dorim să tragem un semnal față de Comisia Europeană ca să se implice mai activ în adoptarea de măsuri pentru a ajuta Austria să gestioneze mai bine migrația»".

Azilul și migrația

Therese Hydén a precizat că nu se așteaptă ca Pactul privind Azilul și Migrația, un amplu pachet legislativ, să fie finalizat în următoarele șase luni.

"Vom putea pentru a avansa, dar nu ne așteptăm să îl finalizăm. Unul dintre motive este acela că vorbim de un pachet de propuneri legislative uriaș și, de asemenea, că discuțiile vor fi dificile", a spus ea, adăugând că nu există o legătură oficială între Schengen și pachetul privind Azilul și Migrația, sunt procese separate.

"Acum vom afla mai în detaliu care sunt îngrijorările Austriei, care sunt îngrijorările Olandei cu privire la Schengen, în măsura în care acestea se regăsesc în cadrul negocierilor privind pachetul privind Azilul și Migrația, negocieri care vor avea loc, indubitabil", a subliniat ea.

Preocupările transmise de către Austria, "aici e vorba despre o serie de solicitări punctuale, cum a fost, de exemplu, acel Plan de Acțiune privind tratarea migrației în Balcanii de Vest, nu sunt neapărat conexate cu această discuție mai amplă la nivel european", a spus Aurescu.

"Deci nu putem să gândim, nu se pune problema și nu se va pune problema vreunei conexări a aderării României și respectiv Bulgariei la spațiul Schengen de pachetul mare de discuție, și anume de Pactul European privind Migrația și Azilul. Discutăm aici de o serie de solicitări punctuale ale Austriei, la care, în ceea ce privește, de exemplu Planul de Acțiune privind Balcanii de Vest, deja s-a răspuns, pentru că acel plan a fost deja prezentat pe 5 decembrie, înainte de Summitul UE-Balcanii de Vest de la Tirana. Mai sunt și alte astfel de solicitări și, din informațiile pe care le avem, pentru că suntem în contact direct cu Comisia Europeană, Comisia deja lucrează pe o parte dintre aceste elemente", a mai explicat Aurescu.