Ziarul „Le Monde” (Franța) relatează că, deși fusese anunțată la conferința de presă obișnuită a grupului Patrioții pentru Europa, organizată marți, 20 ianuarie, la Parlamentul European din Strasbourg, vicepreședinta grupului și eurodeputata maghiară Kinga Gal nu a mai apărut, în cele din urmă, alături de Jordan Bardella. Această membră a Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, nu a fost astfel nevoită să asculte discursul incendiar al francezului, președintele grupului de extrema dreaptă, care a condamnat ferm „logica vasalizării” impusă de Donald Trump asupra Groenlandei și riscul unui „precedent grav” pe care l-ar reprezenta o anexare americană a teritoriului autonom danez. Bardella a adăugat că „Uniunea Europeană nu are dreptul să tacă”.

În schimb, aliații săi din grup au preferat tăcerea. Fidesz nu a rostit niciun cuvânt despre Groenlanda la Strasbourg, în timpul sesiunii începute luni, 19 ianuarie. Oare maghiarii au auzit discursul aliatului lor din Partidul Popular Danez, eurodeputatul Anders Vistisen, care i-a cerut direct, în plen, lui Donald Trump „să se ducă dracului”? Greu de spus; este clar că linia adoptată de Viktor Orban este: tăcere pe acest subiect. În pofida amenințărilor președintelui american legate de Groenlanda, liderul maghiar continuă să îl admire și speră că acesta va veni în Ungaria pentru a-l susține înaintea alegerilor legislative din 12 aprilie. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a evitat luni întrebările despre Groenlanda, afirmând că subiectul „nu ține de UE”.

Imperialismul lui Donald Trump provoacă un disconfort tot mai mare și diviziuni din ce în ce mai vizibile în rândul naționaliștilor europeni, până acum relativ uniți în admirația lor față de liderul american. Stabilit la Budapesta, influencerul conservator american Rod Dreher, apropiat al vicepreședintelui J. D. Vance, a publicat miercuri un text în care critică metoda Casei Albe în cazul Groenlandei. „Un număr de europeni conservatori care, în mod normal, îl susțin pe Trump, sunt astăzi obligați să își reconsidere poziția, pentru că sunt patrioți”, a recunoscut el, apreciind că, prin amenințările sale, „Trump le complică considerabil sarcina” aliaților săi din Europa – chiar dacă, deocamdată, această tendință nu este vizibilă în sondaje.

Reuniunea Consiliului European la Bruxelles

În timp ce joi, 22 ianuarie, avea loc la Bruxelles o reuniune a Consiliului European pentru a decide reacția la amenințările tarifare formulate de Washington împotriva a opt țări europene care au sprijinit deschis Danemarca – amenințări la care Donald Trump a spus miercuri, de la Davos, că renunță, poziția lui Viktor Orban, obișnuit să amenințe cu veto-ul, va fi atent urmărită, la fel și cea a Slovaciei și a Republicii Cehe.

Deși unanimitatea nu este necesară pentru activarea instrumentului european de coerciție dorit de Franța, premierul slovac Robert Fico – aflat sâmbătă în vizită la Donald Trump, la Mar-a-Lago (Florida) – și omologul său ceh Andrej Babis nu au formulat până acum un sprijin clar pentru Copenhaga. „Preferăm dialogul declarațiilor”, s-a justificat luni Babis, la Praga, afirmând că dorește „să favorizeze un acord în cadrul NATO”.

Poziția pe care o va exprima președinta Consiliului italian, Giorgia Meloni, este de asemenea foarte așteptată. Față de Donald Trump, linia sa a fost până acum de a-și îndemna partenerii europeni să nu facă nimic care ar putea deranja Washingtonul și de a pune pe seama Europei responsabilitatea pentru atitudinea americană. Giorgia Meloni, care are legături istorice cu dreapta radicală americană, a anunțat totuși că Italia nu se va alătura Consiliului pentru Pace, invocând Constituția țării sale, incompatibilă – în opinia ei – cu statutul unei organizații pe care a considerat-o „interesantă”.

În mod public, reticența față de orice acțiune care ar putea fi percepută drept ostilă de partea americană rămâne puternică. Miercuri, într-un interviu televizat, Giorgia Meloni a sugerat că actuala criză ar fi putut fi cauzată de o „lipsă de comunicare care trebuie remediată”, considerând că desfășurarea de soldați europeni în Groenlanda – la care Italia nu participă – ar fi putut fi interpretată drept „un atac împotriva americanilor”. Ea a declarat că l-a sunat pe Donald Trump pentru a clarifica „neînțelegerea” și s-a declarat mulțumită de faptul că acesta a renunțat la opțiunea militară, poziția Romei fiind dintotdeauna de a refuza să considere acest risc ca fiind real. În continuare în căutarea unui echilibru, șefa guvernului italian a calificat drept „o greșeală” amenințarea americană privind noi taxe vamale, fără a-și exprima însă intenția de a susține o ripostă europeană pe frontul comercial.

„Principiul suveranității”

În Regatul Unit, care nu mai face parte din UE, dar unde extrema dreaptă conduce în sondaje, puțini mai îndrăznesc, la dreapta spectrului politic, să aplaude fără rezerve revendicările teritoriale ale lui Donald Trump. După ce a calificat săptămâna trecută subiectul Groenlandei drept „secundar”, Kemi Badenoch, lidera conservatorilor, s-a aliniat poziției premierului laburist Keir Starmer și consideră că „suveranitatea Groenlandei poate fi decisă doar de groenlandezi”. Iar dacă Nigel Farage, liderul partidului de extrema dreaptă Reform UK, a declarat miercuri de la Davos că „lumea ar fi mai sigură” dacă Statele Unite ar controla calota glaciară arctică, el a adăugat totuși că „crede în principiul suveranității”.

La fel ca în Ungaria, trumpismul rămâne însă foarte popular în rândul extremei drepte din Europa Centrală. În Polonia, președintele Karol Nawrocki, ales în 2025 după ce a beneficiat de sprijinul președintelui american, nu a formulat nicio critică. „Trebuie să luăm în considerare ceea ce spune Donald Trump, în calitate de responsabil pentru securitatea noastră și a întregii lumi”, a afirmat el miercuri la Forumul Economic de la Davos. Pe 15 ianuarie, el declarase că „problema Groenlandei ar trebui să rămână în primul rând o chestiune între prim-ministra daneză [Mette Frederiksen] și președintele Donald Trump”, spre deosebire de premierul polonez Donald Tusk (Coaliția Civică, centru-dreapta), care avertizase că o posibilă intervenție americană în Groenlanda ar reprezenta un „dezastru politic”.

În România, extrema dreaptă locală – care nu se află la putere, dar este creditată cu 40% din voturi în sondaje – continuă de asemenea să își afișeze trumpismul fără rezerve. Miercuri, liderul partidului AUR, George Simion, s-a filmat la Washington alături de aleși republicani în timp ce tăiau… un tort în formă de Groenlanda, acoperit cu un drapel american. Imaginea a stârnit un val de indignare în România și arată că nu toată extrema dreaptă europeană a luat în serios avertismentul lui Jordan Bardella, potrivit căruia anexarea Groenlandei „ar crea un precedent grav, care ar putea viza mâine și alte teritorii europene”.

Sursa: Rador Radio România