Este de așteptat însă ca progresele să fie inegale. Pe primul loc, cu o reducere semnificativă a datoriilor, se află Grecia, Cipru și Portugalia, preconizându-se că cele trei țări vor continua această tendință. Italia și Spania, în schimb, urmează o traiectorie mai puțin ambițioasă de reducere a datoriilor, în timp ce Franța și Belgia este de așteptat să înregistreze stagnare, dacă nu vor lua măsuri suplimentare de ajustare bugetară. În privința Germaniei și Austriei, S&P preconizează doar o reducere ușoară a datoriilor.

După cum explică analiștii S&P, 2024 va fi un punct de cotitură pentru finanțele publice din zona euro. Chiar dacă după condițiile extraordinare din timpul pandemiei și crizei energetice se înregistrează o revenire la un mediu macroeconomic mai normal, cu o scădere a inflației, preocupările legate de nivelurile ridicate ale datoriilor publice, combinate cu înăsprirea politicii monetare a Băncii Centrale Europene, vor obliga guvernele să se concentreze asupra ajustării bugetare.

De altfel, cadrul bugetar se află în fruntea agendei UE, urmând să se revină la normele suspendate în 2020. Chiar dacă noile reguli bugetare presupun mai multă flexibilitate decât cele anterioare, reintroducerea lor înseamnă totuși că țările cu datorii medii sau mari se vor afla în atenție și se vor confrunta cu presiuni pentru a-și reduce împrumuturile, subliniază S&P.

Provocările legate de reducerea datoriilor sunt în creștere, întrucât costurile mai mari ale dobânzilor afectează bugetele guvernamentale, în timp ce ritmul scăzut al creșterii economice subminează veniturile. În plus, pe termen mai lung, îmbătrânirea populației împovărează cheltuielile, într-o perioadă în care guvernele sunt presate să mărească atât cheltuielile pentru apărare, cât și investițiile în energie și tranziția digitală, printre altele.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA