"Un șef de stat francez nu ar trebui să spună asta", s-a înfuriat François-Xavier Bellamy, cap de listă la Les Républicains (LR) pentru alegerile europene din 9 iunie, relatează La Libre Belgique.

"Această expresie este excepțional de gravă, pentru că aici atingem chiar nervul suveranității franceze", a spus el la "Grand Rendez-Vous Europe1/CNews/Les Echos", în timp ce Rassemblement national (RN) și, pe stânga, France Insoumise ( LFI) și-au sporit de asemenea criticile.

Într-un interviu acordat vineri unor tineri europeni și publicat sâmbătă de ziarele regionale ale grupului Ebra (Est-Bourgogne-Rhône-Alpes), Macron a revenit la această temă recurentă și extrem de sensibilă a securității europene.

"Sunt în favoarea deschiderii acestei dezbateri care trebuie să includă, așadar, apărarea antirachetă, tirurile cu arme cu rază lungă de acțiune, arma nucleară pentru cei care o au sau care dispun pe teritoriul lor de arma nucleară. Să punem totul pe masă și să ne uităm la ce ne protejează cu adevărat într-un mod credibil", a declarat el, adăugând că Franța își va păstra "specificitatea, dar este pregătită să contribuie mai mult la apărarea teritoriului european".

De la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Franța este singura dintre statele sale membre care deține arme nucleare. Cu toate acestea, dialogul pe probleme de securitate continuă cu Londra, în special în cadrul Comunității Politice Europene (EPC), un forum nou creat la inițiativa președintelui francez.

Cu ocazia unui discurs despre Europa susținut joi, la Sorbona, Macron a pledat pentru o "Europă puternică" și pentru crearea unei Europe a apărării "credibile" alături de NATO și în fața Rusiei, care a devenit mult mai amenințătoare de la invadarea Ucrainei în februarie 2022. 

Atomul "nu se împarte"

"Asta poate însemna desfășurarea de scuturi antirachetă, dar trebuie să fim siguri că acestea blochează toate rachetele și descurajează utilizarea nuclearului", a explicat  Macron în interviul său pentru ziarele grupului Ebra.

"A fi credibil înseamnă și a avea rachete cu rază lungă de acțiune care i-ar descuraja pe ruși. Și există arma nucleară: doctrina franceză este că o putem folosi atunci când interesele noastre vitale sunt amenințate. Am spus deja că există o dimensiune europeană în aceste interese vitale", a subliniat el.

În discursul său de la Sorbona, Macron abordase deja această problemă a armei nucleare franceze.

"Descurajarea nucleară este, de fapt, în centrul strategiei de apărare franceze. Ea este, prin urmare, un element esențial inevitabil al apărării continentului european", a spus el, repetând aspecte ale unui discurs despre descurajare ținut în februarie 2020.

La fel ca dreapta, LFI a estimat duminică, într-un comunicat de presă al grupului său parlamentar, că Macron "tocmai a dat o nouă lovitură credibilității descurajării nucleare franceze".

Aceasta "nu se împarte" și "sub acoperirea apărării teritoriului european, Macron vrea să lichideze autonomia strategică franceză", a criticat  pe X deputatul LFI Bastien Lachaud, specialist în probleme de apărare.

Din partea extremei dreapte, europarlamentarul RN Thierry Mariani a afirmat, tot pe X, că "Macron devine un pericol național".

"După arma nucleară, locul permanent al Franței în Consiliul de Securitate al ONU urmează să fie vândut și el Uniunii Europene", a protestat el.

La antipozi, capul de listă al Ecologiștilor la alegerile europene, Marie Toussaint, care este în favoarea unui "salt federal european", a considerat că aceasta înseamnă "împărțirea acestei forțe care este arma franceză, deci și a armei nucleare".

Edificarea unei Europe a apărării este de mult timp un obiectiv al Franței, dar a întâmpinat adesea reticențe din partea partenerilor săi care considerau umbrela NATO mai sigură.Invadarea Ucrainei și posibila revenire la Casa Albă a lui Donald Trump au reînviat, însă, relevanța dezbaterii privind autonomia europeană în materie de apărare.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA