Războiul din Ucraina și declarațiile lui Trump îi împing pe Cei 27 să-și accelereze apărarea comună. Dar deciziile reale vor aștepta până în iunie, scrie „Le Point” (Franța), sub semnătura lui Emmanuel Berretta.

Cei douăzeci și șapte de șefi de stat și de guvern ai Uniunii Europene s-au întâlnit luni, 3 februarie, la Bruxelles, exclusiv pentru a discuta despre apărare. O „retragere” informală care a permis... reflecție. „Nu suntem încă acolo”, au mărturisit ei la Consiliu. Cu toate acestea, există un consens cu privire la necesitatea de a face progrese concrete în mai multe domenii, în special finanțarea capacităților militare europene.

Giorgia Meloni, singura care vorbește cu adevărat cu Donald Trump, a fost remarcabil de discretă. Ea nu a făcut nicio declarație la sosire, nici la plecare și nicio postare care să se refere la vreo apărare europeană. Totuși, ea este cea care încearcă, în spatele ușilor închise ale conversațiilor diplomatice, să pledeze cauza europenilor în fața președintelui american. Viktor Orban se pare că nu are niciun contact cu noul chiriaș al Casei Albe, în ciuda remarcilor sale extrem de laudative la adresa lui Trump.

Relațiile transatlantice au fost de fapt în centrul dezbaterilor, într-un context de amenințări cu noi tarife vamale americane. „Nu există câștigători în războaiele comerciale”, a avertizat Înaltul Reprezentant Kaja Kallas. „Dacă SUA încep un război comercial, China va fi cea care va râde”.

Emmanuel Macron a cerut din nou o „trezire strategică europeană”, subliniind totodată că „nu va exista niciun răspuns cu privire la securitatea Europei fără europeni”. Președintele francez se teme probabil de un acord direct între Vladimir Putin și Donald Trump încheiat pe la spatele europenilor.

Dar cu ce bani putem construi în sfârșit această Europă a apărării la care se visează? Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a detaliat trei căi de finanțare: creșterea bugetelor naționale cu mai multă flexibilitate în Pactul de stabilitate în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, consolidarea rolului Băncii Europene de Investiții (BEI) și mobilizarea finanțării private.

Bugetul european rămâne foarte modest (1% din PIB-ul european) și dacă s-ar aloca o pondere tot mai mare proiectelor militare, probabil că ar fi necesară tăierea în altă parte, în Politica Agricolă Comună sau în fondurile de coeziune. Alegeri dificile... Se vorbește și despre solicitarea celor 80 de miliarde de euro de capital de la MES (Mecanismul European de Stabilitate) care zac într-un seif fără să fi fost vreodată folosite. Nu s-a luat nicio decizie și nu acesta a fost scopul acestei retrageri.

Discuțiile au contribuit și la identificarea priorităților comune în ceea ce privește capacitățile militare. „Apărarea aeriană avansată pentru întreaga Uniune Europeană, cu experiența războiului la granițele noastre, este absolut necesară”, a subliniat președinta von der Leyen, salutând în special o inițiativă polono-greacă în acest sens.

Donald Tusk, premierul polonez care deține președinția rotativă a UE, a salutat faptul că "la masă nu a fost nimeni împotriva ideii că toate statele membre ar trebui să susțină proiecte comune de apărare aeriană".

„Rămânem fermi în angajamentul nostru față de securitatea Ucrainei”, a insistat Antonio Costa, președintele Consiliului European, amintind că UE a oferit deja 134 de miliarde de euro pentru Kiev. Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a fost mai direct: „Rusia este și va fi o amenințare permanentă pentru țările europene. Aceasta nu este o opinie, este un fapt”.

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a participat la prânzul oficial, reiterând că cheltuielile pentru apărare ar trebui să fie „semnificativ mai mari de 2% din PIB”. El pledează pentru ajungerea la 5%, la fel ca polonezul Tusk care este aproape de această cifră pentru țara lui.

O poziție susținută de mai mulți lideri, precum premierul danez Mette Frederiksen, pentru care „2% nu mai sunt de ajuns”. Amenințarea directă a președintelui Trump la adresa Groenlandei a fost susținută în unanimitate de Cei 27, care au adus un oarecare confort în inima danezei.

Ziua s-a încheiat cu o cină cu premierul britanic Keir Starmer, marcând, potrivit lui Donald Tusk, „cele mai calde relații cu Regatul Unit de la Brexit”. Un summit UE-Marea Britanie pentru apărare este planificat pentru anul viitor.

Aceste discuții între lideri vor alimenta Cartea albă privind apărarea pe care Comisia trebuie să o prezinte în martie, înainte de deciziile așteptate în iunie. „Nu mai discutăm despre 'dacă', ci despre 'cum', a conchis Antonio Costa, subliniind urgența acțiunii. Între timp, liderii europeni se vor reuni în martie pentru un Consiliu dedicat competitivității economice, "baza forței și autonomiei Europei”, potrivit lui von der Leyen.

Sursa: Rador Radio România