n aparență pare a fi o veste bună. Continental, o companie germană de componente auto, și-a găsit un partener pentru a-și muta o parte din cei peste 7.000 de lucrători disponibilizați din cauza crizei din sector.

Păcat însă că muncitorii și managerii, în special cei implicați în inovare, vor fi absorbiți de Rheinmetall (care include și RWM din Sardinia, ale cărei bombe au fost folosite, după cum au arătat diverse investigații, în războiul din Yemen), gigantul apărării naționale, în plină expansiune din cauza conflictului din Ucraina, potrivit cotidianului italian Avvenire.

Într-un raport recent, Bank of America, alături de britanica Babcock – definește compania drept cea mai „promițătoare”, cu un beneficiu operațional de douăsprezece ori mai mare decât media sectorului. Iar anul acesta, compania din Dusseldorf estimează că-și va mări cifra de afaceri cu 40% față de 2023, când era de 7,2 miliarde de euro.

Bani proveniți, parțial, din fondul special de 100 de miliarde de euro înființat de guvernul german în 2022 pentru a moderniza armata și a o adapta la „schimbarea epocii”, parafrazându-l pe cancelarul Olaf Scholz. „Trebuie să fim pregătiți pentru război”, repetă neobosit ministrul Apărării Boris Pistorius.

Rheinmetall, așadar, se pregătește pentru o fază de boom: deja în 2023, cererile au atins un vârf de 38,3 miliarde, cu 44 la sută mai multe în decurs de douăsprezece luni.Pentru a-și continua expansiunea, gigantul caută personal nou. Se vorbește de o creștere cu 10 la sută a celor 30.000 de angajați, acesta fiind cel mai mare plan de angajare de la sfârșitul Războiului Rece. De aici și oferta de a recruta lucrători disponibilizați ai companiei Continental, în special pentru noua fabrică Unterluss care ar trebui să își deschidă porțile anul viitor.

Compania nu se limitează la furnizarea de arsenale NATO: din octombrie 2023, a creat o societate la Kiev, împreună cu compania de stat ucraineană, unde repară vehicule de luptă în vederea începerii producției de vehicule blindate Fuchs, vehicule Lynx și Tancuri Panther. Reinmethal nu este un caz izolat.

Potrivit datelor Institutului Internațional de Științe ale Păcii (SIPRI) din Stockholm, invazia Rusiei din Ucraina a dus la o cursă globală a înarmărilor.Anul trecut, cheltuielile au crescut ajungând la 2.293 de miliarde de euro, 2,3% din PIB-ul global. Statele Unite sunt în fruntea listei. În urma eliminării tabuului privind livrările de arme, Uniunea Europeană, considerată în ansamblu, ocupă poziția a doua, condusă de locomotiva Rheinmetall.

Mai mult, producătorii din Vechiul Continent au avut cel mai brusc salt: + 75 la sută, comparativ cu procentul de 25 la sută al omologilor lor de peste mări. Bank of America estimează că în 2025, creșterea valorii acțiunilor va fi de 23% . Rusia nu vrea nici ea să fie mai prejos. Așa că președintele Vladimir Putin a anunțat o creștere a furnizării de arme pentru soldații de pe front și, prin urmare, o creștere a producției. Răsfoind studiul instituției de credit, găsim și numele adevăraților câștigători ai conflictului ucrainean: acei „stăpâni ai armelor” pentru care, departe de câmpurile de luptă, războaiele sunt simple oportunități de afaceri. Este legea cererii și ofertei, ați putea spune. Ideea este că, de foarte multe ori, oferta este cea care generează cererea.

Chiar și – sau poate mai presus de toate – războaiele, nu sunt rezultatul „destinului”, ci al unor alegeri politice, sociale și economice precise. În ajunul Războiului Rece, Dwight Eisenhower a avertizat asupra pericolului reprezentat de „complexul industrial militar”. În lumea post-bipolară, pericolul este și mai mare.

sursa: RADOR RADIO ROMANIA