Operațiunea „Ciocanul de la Miezul Nopții” a lui Donald Trump în Iran a dat o lovitură puternică șefilor cancelariilor europene, care sunt încă în stare de șoc. Luni dimineață, miniștrii de Externe ai UE s-au întâlnit la Bruxelles cu o agendă perturbată de noua situație din Orientul Mijlociu. Deși apelul la dezescaladare cu Iranul este consensual, divergențele privind Israelul dezvăluie fracturi profunde ale Uniunii Europene.

„Nu există o soluție durabilă la această problemă prin mijloace militare”, a insistat Jean-Noël Barrot, care consideră că „doar negocierea va permite un cadru strict și durabil pentru programul nuclear iranian”. Ministrul francez de Externe a reamintit rolul istoric al Europei: „Acum zece ani, Europa a fost cea care a găsit soluția” prin acordul nuclear iranian.

Ministrul francez nu a lăudat în niciun moment atacurile americane. Dimpotrivă, s-a distanțat în mod explicit de acestea. „Franța nu a participat nici la aceste atacuri, nici la planificarea lor”, a repetat el, înainte de a încheia cu un apel direct: „Facem apel la reținere, facem apel la încetarea atacurilor”. Această precauție nu este justificată doar de reținerea a doi ostatici francezi în Iran.

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a adoptat un ton mai favorabil acțiunii SUA. Detaliind eforturile diplomatice europene de la Geneva, ministrul german a subliniat: „Am dat foarte clar de înțeles părții iraniene că o condiție reală pentru soluționarea conflictului este ca Iranul să fie dispus să negocieze direct cu Statele Unite. Acest mesaj nu a fost înțeles corect”.

Spre deosebire de omologul său francez, Johann Wadephul pare să legitimeze atacurile. „Iranul trebuie să înțeleagă că a depășit limitele”, explică el. „Ceea ce am văzut este probabil o consecință” a refuzului Iranului de a negocia.

Din Spania, José Manuel Albares a adoptat o poziție aliniată cu cea a Franței. Șeful diplomației spaniole și-a exprimat „îngrijorarea maximă” cu privire la situația din Orientul Mijlociu. „În ceea ce privește Iranul, facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere și să dezescaladeze”, a declarat el. „Acesta este momentul pentru diplomație, acesta este momentul să ne întoarcem la masa negocierilor. Nu există o soluție militară în Orientul Mijlociu”.

Mai exact, în numele Italiei, Antonio Tajani a dezvăluit că „a discutat în această dimineață cu ministrul iranian de Externe pentru a solicita un răspuns care să nu atace bazele americane”. Guvernul italian își oferă activ serviciile: „Am propus încă o dată Roma ca loc de desfășurare a acestor întâlniri, așa cum s-a întâmplat deja de două ori”, a adăugat șeful diplomației italiene.

Omologul său polonez, Radoslaw Sikorski, le-a mulțumit „negociatorilor europeni care au încercat, la Geneva, să prevină escaladarea”, menționând în același timp că „Iranul a decis că îmbogățirea uraniului este mai importantă pentru el”.

Înaltul Reprezentant al UE Kaja Kallas, care nu joacă un rol major în tensiunile actuale, a încercat să menajeze sensibilitățile. „Uniunea Europeană a fost întotdeauna în favoarea diplomației”, a spus ea, referindu-se la tratativele din februarie cu Iranul care „au deschis ușa către discutarea problemelor nucleare”. Pragmatică, Kallas a subliniat miza economică: „Economia Iranului nu merge bine, iar asta nu este bine pentru iranieni”.

Europenii par mult mai divizați în ceea ce privește problema Gaza. Șaptesprezece state europene, conduse de Olanda, au cerut o revizuire a Acordului de Asociere UE-Israel. Biroul Kajei Kallas a evaluat situația și a dat verdictul: Israelul a încălcat articolul 2 din Acordul de Asociere, care privește respectarea drepturilor omului. Acest raport al Serviciului European de Acțiune Externă urma să fie dezbătut de miniștri luni.

José Manuel Albares a adoptat cea mai vehementă poziție împotriva Israelului. Ministrul spaniol a cerut „trei acțiuni” pe care le consideră esențiale: „suspendarea imediată a Acordului de Asociere, un embargou asupra vânzării de arme impus de Uniunea Europeană Israelului și sancțiuni individuale” împotriva celor care „vor să saboteze definitiv soluția cu două state”.

„Timpul cuvintelor și declarațiilor a apus”, a declarat Albares cu vehemență, cerând „curaj” din partea Europei pentru „a apăra cele mai elementare principii nu doar ale dreptului internațional, ci și ale simplei umanități”. Confruntată cu cerințele Spaniei, Berlinul și-a menținut poziția cu o fermitate neobișnuită. „Guvernul federal nu crede că acordul de asociere al Uniunii Europene cu Israelul ar trebui suspendat”, a replicat Johann Wadephul fără menajamente.

Ministrul german a justificat această opoziție atât cu argumente geopolitice, cât și istorice: „Israelul este statul democratic guvernat de statul de drept din Orientul Mijlociu” și „Germania are în mod natural o legătură specială cu Israelul”. În plus, Berlinul nu este în favoarea organizării unei discuții oficiale privind această suspendare. „Avem nevoie de acest acord de asociere și nu ar trebui să-l punem sub semnul întrebării în niciun fel”, a concluzionat ministrul german, recunoscând în același timp că „trebuie abordată situația umanitară”.

Ministrul italian Antonio Tajani se alătură Germaniei, dar cu un argument radical diferit de cel al Berlinului. Pentru Roma, menținerea relațiilor cu Israelul este o chestiune de eficacitate umanitară: „Ruperea legăturilor cu Israelul înseamnă și împiedicarea multor palestinieni să părăsească Gaza”.

Ministrul italian de externe și-a susținut poziția cu rezultate concrete. Italia a „primit aproape o mie de persoane din Gaza” și susține că este „singura țară care a reușit să aducă un convoi ONU în Gaza”. Antonio Tajani a contracarat aceste poziții de principiu cu pragmatism. Concluzia sa usturătoare vizează implicit Madridul: „Alegerile făcute fără tragere de inimă sunt inutile”.

În ceea ce privește situația din Gaza, Franța își menține linia obișnuită: solicită un armistițiu imediat, eliberarea tuturor ostaticilor Hamas și intrarea neîngrădită a ajutorului umanitar. Însă, în ceea ce privește chestiunea sensibilă a Acordului de Asociere, Parisul adoptă o strategie calculată de evitare. Jean-Noël Barrot a confirmat că Franța va discuta „raportul publicat de Înaltul Reprezentant privind respectarea de către Israel a Acordului de Asociere”. Acest raport „stabilește clar că Israelul a încălcat articolul 2 din acest acord, care privește respectarea drepturilor omului”, a subliniat el fără echivoc.

Însă, în loc să treacă direct la subiect, Franța a amânat decizia: „Vom avea o discuție asupra acestui raport, asupra acestei observații, din care va trebui să tragem consecințele la următorul Consiliu Afaceri Externe din iulie”. O amânare care evită în mod abil alegerea între Spania și Germania.

Invitat la acest Consiliu, Andrii Sibiga, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, a reamintit realitatea implacabilă a țării sale. „Încă o noapte nedormită la Kiev, un alt atac puternic cu rachete împotriva unor ținte civile ucrainene. Șapte morți”, a enumerat fel făcând un bilanț tragic.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut din nou statelor europene să „folosească toate instrumentele diplomatice” împotriva Rusiei lui Putin. Andrii Sibiga și-a detaliat cererile urgente: „sancțiuni, izolare, înghețarea activelor”, subliniind totodată „evenimentele internaționale importante” care vor urma - summitul NATO de la Haga, marți și miercuri, și summitul UE, joi.

De asemenea, ministrul a insistat asupra accelerării procesului de înființare a unui „tribunal special”, în colaborare cu Consiliul Europei. „Acesta este momentul potrivit pentru a forța Rusia la pace, pentru a forța Rusia să negocieze”, a insistat el, subliniind că Moscova „nu are niciun motiv să stea la masa negocierilor” fără această presiune maximă.

În ceea ce privește Ucraina, Radoslaw Sikorski și-a exprimat o îngrijorare deosebită. Războiul Iran-Israel din Orientul Mijlociu împinge Ucraina în plan secund, deplânge el. O situație de care „Rusia profită”, potrivit lui, intensificându-și presiunea militară.

Kaja Kallas a ținut să asigure continuitatea angajamentului european. Ea a confirmat că 80% din inițiativa europeană privind muniția pentru Ucraina a fost implementată, un mesaj indirect despre prioritățile europene care rămân. Discuția despre un al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei rămâne pe ordinea de zi. Discuțiile de luni prefigurează dezbateri dificile la summitul NATO de la Haga, unde europenii vor încerca să influențeze crize care sunt în mare măsură în afara controlului lor.

Sursa: Rador Radio România