UPDATE

Liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Manfred Weber, a declarat marți seară, într-un comunicat, că după audierea Roxanei Mînzatu există încă întrebări legate de proprietatea acesteia din Brașov care necesită clarificare, transmite Agerpres.

"Europa se confruntă cu mari provocări în următorii cinci ani: avem nevoie de o comisie puternică și unită gata să acționeze și să obțină rezultate. Criteriul nostru în timpul audierilor este clar: trebuie să evaluăm candidații obiectiv plecând de la performanța lor și de la capacitatea lor de a face performanță fără niciun obstacol legat de activitățile lor curente sau trecute", afirmă Weber în comunicat. 

”Europarlamentarii din comisiile de muncă și cultură din partea grupului PPE ne-au spus la finalul audierii că încă au întrebări de clarificat, inclusiv în ceea ce privește proprietatea doamnei Mînzatu și că mâine (miercuri – n.r.) vom mai avea discuții între conducerea grupului PPE și europarlamentarii PPE din comisiile de muncă și cultură. Acesta este stadiul în momentul de față”, a afirmat eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan.

"A fost o audiere intensă, cel mai complex examen al vieții mele - trei ore, vreo 50 de întrebări. Dar la final am primit îmbrățișări, aplauze, bănuiesc însă că trebuie să așteptăm votul ca să-mi dau seama cum a fost", a declarat Mînzatu pentru presa română.

++++

Roxana Mînzatu a prezentat presei la Bruxelles, după audiere, trei documente care ar atesta că locuința sa din Brașov nu este clasificată ca monument istoric. Pe de altă parte, ea a admis că extinderea acestui imobil s-a făcut fără autorizație de construcție, relatează HotNews.ro. 

Două dintre documentele prezentate de Mînzatu datează din octombrie 2011. În primul dintre ele, Direcția Patrimoniu Cultural Brașov îl notifică pe Cătălin Mînzatu, soțul candidatei la postul de comisar european, că acel corp de clădire în care locuiau ”nu are valențe culturale care să-i confere regim de monument istoric”.

Al doilea document este o notificare din partea aceleiași direcții către consilierul însărcinat cu evidența monumentelor istorice din oraș în care se spune că locuința familiei Mînzatu datează din 1948, lângă o clădire mai veche, monument istoric.

Cel de-al treilea document prezentat de Roxana Mînzatu este trimis de familiei sale de către Direcția Județeană de Cultură Brașov, datând din noiembrie 2024. Ea a subliniat pasajul în care se spune ”corpul asupra căruia s-a intervenit a fost identificat ca nefăcând parte din monumentul istoric”.

Însă Direcția Județeană invocă prevederile Legii 422/2001 potrivit cărora orice construcții aflate în zonele de protecție ale clădirilor monumente istorice trebuie făcute cu avizul Direcției Județene de Cultură/ Ministerului Culturii. ”Am solicitat instituțiilor abilitate demararea procedurilor legale și intrarea în legalitate a imobilului”, se comunică familiei Mînzatu.

++++

Social-democrata Roxana Mînzatu, propusă de Guvernul de la București, va gestiona portofoliul Oameni, competențe și pregătire, și va deține și un post de vicepreședinte executiv.

Ea și-a început prezentarea cu "spectaculosul" oraș natal, Brașov, și cu perioada de dinaintea Revoluției din 1989.

În primele minute a vorbit în limba engleză, după care a trecut la limba română și din nou la engleză.

Mînzatu spune că dorește să înceapă un dialog privind politica socială la nivelul UE pe tema "Europa în acțiune pentru oameni".

Mulți europeni nu au competențele digitale necesare pentru a profita de oportunitățile economice și de locurile de muncă, spune Mînzatu.

Jumătate dintre femei se luptă pentru a fi egale cu bărbații, peste un milion de europeni nu au o locuință deasupra capului, vom aborda cauzele profunde ale sărăciei, spune Mînzatu.

Investiția în copii e una esențială, adaugă ea, amintind că un sfert dintre copiii europeni trăiesc în pragul sărăciei extreme.

Ea spune că va consolida garanția europeană pentru copii. 

Și sănătatea mintală a angajaților e importantă.

Întrebată dacă susține creșterea vârstei de pensionare, Mînzatu a reamintit că tema ține de competența statelor membre, dar, în contextul noilor provocări cu care se confruntă piața muncii, ar trebui să existe un sistem adecvat de pensii în toate statele membre.

În privința Erasmus, la care unii studenți refuză pentru că nu-și pot acoperi costurile, social-democrata a răspuns că și-ar dori ca programul să devină "mai inclusiv" și să se ajungă la un procent de 25% pentru persoane din medii vulnerabile. Ea susține că în perioada studiilor nu și-a putut permite să participe la un program Erasmus. 

Ea spune că vrea să o mai mare finanțare pentru Erasmus, dar nu spune cum va obține acest lucru.

Peter Volgin, de la grupul de extremă-dreapta Europa Națiunilor Suverane, întreabă dacă Mînzatu va renunța la "investițiile verzi ideologice" care ar degrada nivelul de trai al cetățenilor obișnuiți.

"Avem nevoie ca economia noastră să polueze mai puțin pentru a ne proteja planeta, viețile, viitorul generațiilor noastre", a replicat ea.

Mînzatu spune că e nevoie de o gestionare a migrației, în condițiile în care UE are un deficit de muncitori în anumite domenii. 

Întrebată dacă are o strategie pentru angajarea persoanelor cu dizabilități, ea a explicat că un prim pas ar fi ca Bruxelles-ul să se uite la practicile bune din statele membre.

Georgiana Teodorescu, de la AUR, a reamintit că "românii suferă de sărăcie" și a întrebat cât va reveni României din Fondul pentru o tranziție echitabilă.

Statele membre pregătesc un plan de țară, până în iunie 2025 și ele decid cum vor fi alocați banii. Pentru România, alocarea va fi de șase miliarde de euro.

Roxana Mînzatu e întrebată de modificările la casa sa din Brașov. Ea spune că nu era un monument istoric și că era într-o stare foarte proastă. Dar documentele oficiale publicate de Snoop.ro arată că este vorba de un monument istoric.

Ea susține că există două documente - unul din 2011 și unul de luni - de la Ministerul Culturii care arată că imobilul nu e moment istoric.