Apeluri la boicotare împotriva companiilor autohtone, un ambasador convocat la București, critici venite de la jumătate din statele UE: probabil că guvernul Austriei nu se aștepta la așa ceva când a votat împotriva admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen, scrie publicația vieneză TAZ într-un articol intitulat "Cum se izolează ÖVP (partidul conservator al cancelarului Karl Nehammer) în Europa". 

România și Bulgaria au îndeplinit de ani de zile toate condițiile pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, în decembrie anul trecut, Austria și Olanda s-au opus în mod surprinzător în cadrul Consiliului UE, reamintește TAZ.

În urma acestui veto, Guvernul de la Viena și-a pierdut mult din încrederea partenerilor europeni. În special în cele două țări afectate de decizia Austriei. Înainte de vot, chiar și Comisia Europeană se pronunțase în favoarea aderării la Schengen.

O rezoluție recentă a Parlamentului European a arătat cât de izolat e guvernul de la Viena în această chestiune. 526 de europarlamentari au votat pentru aderarea cât mai rapidă a celor două state membre și doar 57 împotrivă. "Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță cu timpi de așteptare care uneori pot dura zile întregi, pierderi economice și emisii poluante inutile", se arată în rezoluția non-legislativă.

Spre deosebire de Olanda, Austria este menționată de două ori în rezoluție. Argumentul folosit de Viena – este vorba despre combaterea migrației ilegale – nu face parte din criteriile clar definite pentru apartenența la Schengen. Chiar și președintele austriac Alexander Van der Bellen a regretat decizia guvernului din decembrie. Austria se află într-o „situație dificilă” din cauza numărului mare de solicitanți de azil. Dar, „din păcate, trebuie să recunosc că nu văd legătura dintre această problemă și aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, a spus el.

FPÖ, sus în sondaje

Antreprenorul român și fost ministru al Energiei Răzvan Nicolescu cere chiar despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună, susținând că atât de mare este prejudiciul adus economiei românești. Dar este și o chestiune de respect pentru 30 de milioane de cetățeni români și bulgari. O „palmă nemeritată” a fost acest veto, a susținut europarlamentarul român Eugen Tomac membru PPE, la fel ca și partidul de guvernământ din Austria - ÖVP.

La solicitarea TAZ, Guvernul de la Viena a subliniat că își menține opoziția față de aderarea celor două state, susținând că Schengen nu este o problemă partizană, ci o problemă de securitate. Protecția frontierelor externe nu funcționează, altfel nu există o explicație cu privire la motivul pentru care 70% dintre migranții reținuți în Austria nu au fost anterior înregistrați în nicio altă țară UE, susține cancelaria austriacă.

Este „dreptul și datoria fiecărui stat membru să-și urmărească interesele naționale”, a mai precizat Guvernul austriac. Acesta a ignorat faptul că prim-ministrul Ungariei Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați ai ÖVP, pur și simplu i-a lăsat pe majoritatea migranților să treacă în Austria.

Problema migrației „ilegale” a fost deja problema dominantă pentru partidul aflat la guvernare la ultimele patru runde de alegeri. Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP, care a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în landul Austria Inferioară, notează TAZ.

Alegerile parlamentare din Austria sunt programate pentru toamna anului 2024. În sondajele actuale, FPÖ se află pe primul loc, iar ÖVP ar putea fi - în cel mai bun caz - un partener de coaliție.

Chiar dacă veto-ul e un subiect foarte controversat în cadrul coaliției guvernamentale, au existat puține critici în public din partea verzilor. La mijlocul lunii martie, ministrul Sănătății Verzi, Johannes Rauch, s-a pronunțat în favoarea aderării la Schengen, invocând nevoia de forță de muncă. Austria are nevoie urgentă de cei 30.000 de români care în prezent îngrijesc bătrâni și bolnavi. Dar nici acest argument puternic nu funcționează în acest moment.