Avocatul Evei Kaili, Michalis Dimitrakopoulos, neagă informațiile publicate de presă cu privire la o presupusă mărturie a fostei vicepreședinte a Parlamentului European în fața autorităților. Jurnaliștii din Italia și cei din Belgia au scris că Eva Kaili a recunoscut că știa de circuitul mitei la care este acuzat că a participat partenerul ei, Francesco Giorgi, dar și că ea însăși i-a cerut tatălui ei să ascundă valiza cu bani, scrie publicația elenă IN.gr.

Vorbind pentru postul public de televiziune din Grecia, ERT, Dimitrakopoulos a afirmat că Eva Kaili nu a afirmat niciodată că a avut cunoștință sau a participat la faptele de care este acuzat partenerul ei. Avocatul a mai precizat că banii găsiți în apartamentul comun al cuplului nu s-au aflat niciodată în proprietatea sau posesia clientei sale, adăugând că aceasta nu a primit niciodată mită.  

Ce relatează presa italiană

Cotidianul italian La Repubblica a mai scris că după arestarea partenerului ei, Francesco Giorgi, Eva Kaili a încercat să îl avertizeze pe fostul europarlamentar Antonio Panzeri și pe alți doi europarlamentari cu privire la ancheta care a început cu privire la Qatargate.

De altfel, după cum explică ziarul, acesta este și motivul pentru care s-a decis arestarea lui Kaili, arestare care nu fusese planificată inițial.

De asemenea, conform relatărilor La Repubblica, prinderea în flagrant delict, adică găsirea bancnotelor în casă și încercarea de alterare a probelor, prin apelarea la tatăl ei și avertizarea altor trei persoane cu privire la anchetă, i-a convins pe belgieni să o aresteze pe Kaili.

Eva Kaili se va prezenta joi în fața autorităților belgiene, care vor decide dacă europarlamentara va rămâne în închisoare sau va fi eliberată condiționat.

Ce scrie presa belgiană

Fosta vicepreședintă a Parlamentului European, Eva Kaili, ar fi recunoscut că și-a însărcinat tatăl să ascundă teancurile de bani și că era la curent cu activitatea desfășurată de soțul ei, Francesco Giorgi, împreună cu fostul europarlamentar Antonio Panzeri, ambii în închisoare, scrie ziarul belgian Le Soir, pe baza unor documente consultate împreună cu Knack și La Repubblica.

Și Panzeri și-a recunoscut parțial implicarea, arătând apoi cu degetul către fostul coleg socialist Marc Tarabella, care ar fi fost beneficiarul "cadourilor" din Qatar.

Înainte de a confesa, Eva Kaili încercase să nege totul. Din închisoarea Haren, aflată la periferia de nord-est a orașului Bruxelles, Kaili își revendicase nevinovăția și declarase: "Nu voi ajunge ca Ifigenia", nedorind să fie sacrificată pe altar, așa cum a fost Ifigenia în mitologia greacă.

Potrivit reconstituirii făcute de ziarul francofon, în ziua raidului care a dus la arestări, Kaili ar fi intrat în panică când poliția l-a reținut pe partenerul ei Francesco Giorgi, care tocmai plecase din apartamentul lor din Rue Wiertz, la mică distanță de Parlamentul European.

Pe lângă faptul că și-a avertizat tatăl, care a fost oprit la scurt timp la Sofitel, un hotel de lux din inima cartierului european, în timp ce încerca să fugă cu o valiză plină de bani, fostul vicepreședinte al PE a încercat să ia legătura cu Panzeri și cu alți doi europarlamentari citați în anchetă.

Europarlamentara elenă Maria Spyraki a restituit cei 21.000 de euro și a cerut colaboratorului său să-și asume răspunderea

Maria Spyraki, fosta europarlamentară a Noii Democrații, care este anchetată de Parlamentul European pentru nereguli financiare legate de activitatea unui colaborator al său și care a fost exclusă de pe listele partidului de guvernământ din Grecia, a trecut la contraatac și și-a pus în aplicare decizia de a se îndrepta împotriva fostului său colaborator, scrie To Vima.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Spyraki a anunțat că a plătit ea însăși către Parlamentul European suma de 21.240 de euro, pe care colaboratorul ei o primise drept indemnizație ca cetățean străin, iar printr-o citație transmisă pe cale extrajudiciară îi cere acestuia să-și asume integral responsabilitățile.

Concret, prin postarea ei pe Instagram, Maria Spyraki face apel la fostul ei colaborator, care a primit indemnizația pentru cetățean străin, în valoare cumulată de 21.240 de euro, să-și asume pe deplin responsabilitatea, atât financiară, cât și administrativă, precizând clar că, dacă acesta nu-și va asuma răspunderea, ea își va exercita toate drepturile legale.

Maria Spyraki a mai anunțat și că a pătit la Parlamentul European suma de 21.240 de euro, ”pentru a nu mai exista nicio diferență între bugetul biroului meu și cel al Parlamentului European pentru perioada 2016-2020”.

În final, ea a subliniat că se află la dispoziția autorităților pentru o cercetare rapidă și completă a cazului.

Curtea de Apel din Brescia a aprobat extrădarea soției lui Panzeri în Belgia

Curtea de Apel din Brescia a aprobat predarea către autoritățile belgiene a Mariei Dolores Colleoni, 67 de ani, soția fostului europarlamentar Antonio Panzeri, acceptând astfel cererea de mandat european de arestare semnat de judecătorul de la Bruxelles, Michel Claise, titularul anchetei "Qatargate" privind corupția în Parlamentul European.

Femeia este acuzată de complicitate la infracțiune, corupție și spălare de bani și se află în arest la domiciliu.

Decizia nu are efect imediat, deoarece apărarea are la dispoziție cinci zile pentru a face apel la Curtea Supremă. Totuși, ea presupune revenirea femeii în arest și, pentru a evita acest lucru, avocații apărării vor contesta măsura.

Judecătorii Curții de Apel din Brescia "au acceptat cererea belgiană cu o sentință lungă și motivată. Evaluăm posibilitatea unui recurs la Curtea de Casație", a declarat avocatul Angelo De Riso, la finalul ședinței, notează Rai News.

De asemenea, judecătorii de apel "au aderat la conținutul mandatului european de arestare" și au adăugat că, "dacă doamna Panzeri ar fi condamnată, ar trebui să execute o eventuală pedeapsă în Italia", explică avocatul care o asistă pe Colleoni, alături de colegul său, Nicola Colli.

Odată cu extrădarea în Belgia, soția fostului europarlamentar "va intra inițial la închisoare" înainte de a putea cere măsuri alternative, precum arestul la domiciliu. Odată cu recursul de legitimitate în Casație, predarea persoanei cercetate este blocată, până la o nouă decizie.

Așadar, momentan rămâne în arest la domiciliu, dar a reacționat cu îngrijorare la decizie. "Este îngrijorată, orice persoană în această situație ar fi", a concluzionat avocatul femeii.

"Concediile de 100.000 de euro nu au fost făcute niciodată. Totodată, nu știam de afacerile soțului meu", a spus Maria Dolores Colleoni în sala de judecată.

Sursa: RADOR