Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, care punctează că această sumă este de aproape trei ori mai mare decât produsul intern brut (PIB) nominal al Ucrainei în 2024, Kievul a alocat, cu sprijinul donatorilor, un total de 7,37 miliarde de dolari (aproximativ 7,12 miliarde de euro) pentru a aborda domenii prioritare, precum locuințe, educație, sănătate, protecție socială, energie, transport, alimentare cu apă și deminare.

Raportul susține că există un deficit de finanțare de 9,96 miliarde de dolari (aproximativ 9,62 miliarde de euro) pentru lucrările de redresare și reconstrucție în 2025 și a subliniat că mobilizarea sectorului privat reprezintă un aspect cheie pentru „recuperarea de succes” a țării după încheierea războiului, care a intrat acum în al patrulea an.

„Doar diplomația nu va fi suficientă. Trebuie să o combinăm cu mai multă forță și unitate”, a sublinit premierul spaniol Pedro Sánchez de la Kiev.

A patra fază a Evaluării Rapide a Pagubelor și Nevoilor, care include o estimare a pagubelor de la începutul invaziei din 24 februarie 2022 până la 31 decembrie 2024, estimează că daunele directe au ajuns deja la 170 de miliarde de euro, cele mai afectate fiind sectoarele: locuințe, transport, energie, comerț, industrie și educație.

În acest sens, el subliniază că 13% din fondul de locuințe a fost deteriorat sau distrus, afectând peste 2,5 milioane de locuințe. În sectorul energetic, a existat o creștere cu 70% a activelor deteriorate sau distruse de la raportul anterior.

De fapt, sectorul locuințelor este cel care are nevoie de cele mai multe investiții, reprezentând aproape 81 de miliarde de euro din totalul necesarului. Urmează transportul (75 de miliarde), energie și minerit (66 de miliarde), comerț și industrie (62 de miliarde) și agricultură (53 de miliarde), în timp ce costul îndepărtării și gestionării resturilor se ridică la 12,6 miliarde de euro.

De aceea, prim-ministrul ucrainean Denis Șmîgal a subliniat că „nevoile de recuperare au continuat să crească în ultimul an din cauza atacurilor rusești”, înainte de a afirma că „a patra fază a Evaluării Rapide a Daunelor și Nevoilor este vitală în strategia de recuperare”.

„Mulțumim echipelor de la Banca Mondială, UE și ONU pentru sprijinul și lucrul la acest proiect. Anul acesta, guvernul continuă programul de recuperare rapidă, concentrându-se în primul rând pe repararea și dezvoltarea infrastructurii energetice și reconstrucția de locuințe pentru familiile ucrainene”, a explicat el.

În acest sens, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a afirmat că studiul „subliniază prejudiciul extraordinar cauzat de Rusia Ucrainei” și că „UE sprijină deja reconstrucția și redresarea Ucrainei prin mobilizarea mai multor investiții private prin Cadrul de investiții ucrainean și ajutând țara să se integreze în continuare pe piața unică”.

Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a punctat că „Ucraina și oamenii săi continuă să dea dovadă de o rezistență incredibilă în fața pagubelor grave, a suferințelor de nespus și a pierderilor personale”, în timp ce a spus că documentul reflectă „progresul realizat de Ucraina în redresarea fizică și economică, precum și în programul său ambițios de reformă și nevoile sale considerabiole de reconstrucție”.

În cele din urmă, coordonatorul umanitar al ONU în Ucraina, Matthias Schmale, a susținut că „adevărul cost al războiului se măsoară în vieți umane și mijloace de trai” și a subliniat că „dincolo de ajutorul imediat, trebuie să contribuim la crearea de oportunități pe scară largă pentru ca populația Ucrainei să își refacă viața cu demnitate”.

„Acest lucru înseamnă să investim în locuri de muncă decente, educație, asistență medicală și să acordăm prioritate includerii grupurilor vulnerabile, precum femeile și fetele, copiii, persoanele strămutate, comunitățile de romi, veteranii de război și persoanele cu dizabilități”, a spus el.

„Calea de urmat necesită consolidarea parteneriatelor, reducerea riscurilor investițiilor și un angajament ferm din partea noastră, nu numai pentru a ajuta structurile, ci și pentru a sprijini restabilirea țesutului social al comunităților afectate de război”, a conchis Schmale.

Sursa: Rador Radio România