Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare și Relaţii Publice din cadrul SNSPA, consideră că, din punctul de vedere al comunicării, Brexit are deja un efect catastrofal: a îngustat extrem de mult orice dezbatere cu privire la problemele UE.

Alegerile europarlamentare au "o importanţă secundară", fiind mai degrabă un test naţional şi un examen al guvernării, a apreciat Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare și Relaţii Publice din cadrul SNSPA, în cadrul unei mese rotunde privind scrutinul din mai organizată vineri de către Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Europarlamentarele de luna viitoare vor fi diferite faţă de cele din 2014 şi faţă de alte alegeri pentru Parlamentul European.

Poziţionarea candidaţilor se va face în funcţie de liniile de demarcaţie: naţional - transnaţional, global - european şi de raportul UE - suveranitate naţională, crede Alina Bârgăoanu, potrivit căreia se va accentua discursul de tip binar «noi şi ei»: buni europeni, adevăraţi europeni - mai ales în ţările din Europa Centrală şi Est, în Franţa şi, posibil, în Germania.

"Acest tip de gândire binară sărăceşte din start dezbaterea, împiedică aprofundarea altor teme şi va prilejui o insistenţă pe discursul de tip moralizator de tip bine şi rău, noi şi ei", a declarat Alina Bârgăoanu.

În opinia sa, populismul, "transformat într-o etichetă pentru a demoniza orice ne e indezirabil", a devenit un tip de curent mainstream.

Brexit a avut deja loc

Referitor la Brexit, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA susţine că, din punct de vedere retoric, el a avut deja loc şi a produs efecte.

"Din punctul de vedere al comunicării cred că un efect catastrofal al Brexit e că a îngustat extrem de mult orice dezbatere cu privire la problemele UE, orice probleme legate de raportul dintre NATO şi armată europeană, orice dezbatere privind raportul dintre dolar şi euro, îndepărtarea de SUA, relaţia cu Rusia. Toate aceste subiecte sunt înăbuşite şi puse în spatele acestei ameninţări de fundal: «nu vreţi să ajungeţi ca Marea Britanie»", a precizat Alina Bârgăoanu.

Cum pot fi protejate spaţiile publice

Un alt subiect abordat în cadrul mesei rotunde cu tema "Alegerile pentru Parlamentul European – numărătoarea inversă" a fost cel al ştirilor false.

Fake news nu se referă nici la fake, nici la ştiri - spune Bârgăoanu - explicând că ar fi foarte simplu dacă fake news ar fi ştiri false pentru că acestea pot fi identificate.

Cum sursa haosului infomaţional se află în online, decanul Facultăţii de Comunicare și Relaţii Publice din cadrul SNSPA propune protejarea spaţiilor publice din punct de vedere tehnologic - prin interzicerea folosirii datelor personale ale utilizatorilor în scopuri electorale în timpul campaniei, pentru a evita demersuri de tipul Cambridge Analytica - şi protecţia din punct de vedere simbolic a spaţiilor publice în legătură cu polarizarea, împărţirea lumii în bine şi rău, noi şi ei.

În ceea ce priveşte reţeta trolilor ruşi de la fabrica din Sankt Petersburg, aceasta a fost una simplă, dincolo de exploatarea factorului tehnologic: "a turnat gaz pe focul care trebuie".

La rândul său, Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, a subliniat că participarea la vot reprezintă un element esenţial, în caz contrar "o minoritate din totalul cetăţenilor cu drept de vot alege reprezentanţi care apoi i-au măsuri care afectează sută la sută din populaţie".

Ea a pledat pentru un vot "informat", atrăgând atenţia asupra minciunilor care "circulă liber" şi cărora "le spunem fumos ştiri false".

Şi Mădălina Manolache, şefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, a atras atenţia asupra asaltului dezinformării şi al mişcărilor populiste.