Acum, că Marea Britanie a ieșit din blocul european, UE se poate concentra asupra planurilor pe termen lung.

Statele membre își pregătesc acum pozițiile pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, dar deputații din Parlamentul European avertizează că dacă fondurile nu vor fi suficiente, bugetul nu va trece de votul lor.

Bugetul pe termen lung al UE, cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM) stabilește limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de mai mulți ani (șapte ani, în cazul celor mai recente bugete pe termen lung) pentru diferite politici. Comunitatea europeană încearcă, prin aceste bugete pe termen lung, să creeze predictibilitate și eficiență pentru programele pe care dorește să le finanțeze, dar acest instrument trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute.

După ieșirea Marii Britanii din UE, blocul european se confruntă cu o gaură bugetară de aproape 75 miliarde de euro pe orizontul următorilor șapte ani, în condițiile în care europenii vor să finanțeze noi direcții. 

Statele membre sunt împărțite: unele își doresc menținerea sau chiar creșterea bugetului UE pentru a acoperi atât noile politici, cât și pentru a păstra, măcar la actualele niveluri, finanțarea pentru politicile tradiționale ale Uniunii: politica agricolă și cea de coeziune; în timp ce alte state vor să profite de restructurarea adusă de Brexit pentru a-și scădea contribuțiile la bugetul comunitar.

De cealaltă parte, Parlamentul European insistă pentru majorarea contribuțiilor naționale, pentru a propune un buget ambițios, care să nu renunțe la niciuna dintre prioritățile Uniunii.Comisia Europeană a propus, încă de acum aproape doi ani, un buget pentru perioada 2021-2027, dar negocierile derulate ulterior au făcut prea puțin pentru a apropia pozițiile divergente. Acum, că „distracția” Brexit a fost îndepărtată, este însă timpul pentru ca UE să ajungă la un compromis.

Ca urmare, președintele Consiliului European, Charles Michel, a convocat un sumiit al șefilor de stat și de guvern pentru 20 februarie, pentru a discuta viitorul buget al UE.

În pregătirea acestui summit, Charles Michel s-a întâlnit deja cu liderii europeni pentru a vedea care sunt opțiunile acestora și care sunt liniile roșii pe care aceștia nu sunt de acord să le încalce.

Comisia Europeană și-a prezentat miercuri, în fața eurodeputaților, prioritățile privind bugetul UE, insistând asupra nevoii de a finanța lupta împotriva schimbărilor climatice.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a spus că UE are nevoie de un buget care să asigure un echilibru între prioritățile vechi și cele noi, capabil să investească în digitalizare și să poată finanța cercetarea. „Dar, înainte de toate, este nevoie de un buget capabil să combată provocările climatice și eu nu voi accepta nicio soluție care nu alocă 25% din buget pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru că altfel nu se va atinge neutralitatea climatică”, a punctat șefa executivului UE.

Eurodeputații au punctat că nu vor accepta un buget care nu respectă prioritățile Uniunii, evidențiate de diverse rezoluții ale Parlamentului European, cerând statelor membre să păstreze un nivel ridicat al ambițiilor pentru UE.

Majoritatea deputaților au insistat că finanțarea suficientă este esențială pentru realizarea unor ambiții comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, transformarea digitală și ecologică și consecințele sociale ale acestora, și sprijinirea în continuare a regiunilor și orașelor, fermierilor, tinerilor, cercetătorilor sau antreprenorilor. Totuși, au fost și deputații care au punctat că anumite politici ale UE trebuie evaluate mai amănunțit și că este nevoie de mai multă disciplină în materie de cheltuieli.

Una peste alta, Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.

Una dintre propunerile asupra căreia insistă europarlamentarii vizează introducerea unor noi surse de venit, special pentru bugetul Uniunii Europene, care să nu provină din bugetele statelor membre. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice, subliniind că acest nou sistem ar putea chiar reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.