Am aflat mai multe lucruri din bizara scurgere de informații despre planurile militare americane către un jurnalist inclus din greșeală într-un grup privat de discuții. Unul dintre ele e acela că unii demnitari ai administrației par să nu aibă nici cea mai vagă idee despre motivul pentru care avioanele americane au bombardat săptămâna trecută ținte din Yemen.

Un altul e acela că antipatia față de Europa din cauză că multe țări continentale [a se citi „cu excepția Regatului Unit” - n.trad.] cheltuiesc insuficient pentru propria lor apărare e autentică și profundă, vecină chiar cu aversiunea.

Lăsând la o parte neglijența arogantă cu care s-a folosit o aplicație comercială pentru schimburi de informații strict secrete, episodul s-a dovedit a fi o mostră fascinantă a modului în care gândesc cei mai importanți consilieri ai lui Donald Trump.

El are în centru o decizie de a se bombarda ținte din Yemen, a cărei rațiune mulți participanți la discuție se chinuie s-o înțeleagă. Motivul evident îl constituie deschiderea rutelor de transport maritim pe care bombardamentele grupării Houthi [islamistă, teroristă, susținută de Iran - n.trad.] din Marea Roșie le-au închis de facto, forțând navele comerciale să ocolească înreaga Africă.

Dar, după cum a subliniat în conversație vicepreședintele JD Vance, acțiunea nu-i e extraordinar de utilă Americii, din moment ce numai 3% din comerțul ei trece prin Canalul Suez, față de 40% din al Europei. Cu alte cuvinte, Americii i se cere din nou să scoată castanele din foc în locul Europei, exact la fel cum se întâmplă și cu Ucraina.

„Există un risc real ca publicul să nu înțeleagă acest lucru sau de ce este necesar. Cel mai solid motiv este, cum a spus POTUS [președintele SUA - n.trad.], transmiterea unui mesaj [...] Nu sunt sigur dacă președintele e conștient de cât de inconsecvent e acesta în raport cu mesajul pe care-l transmite în privința Europei chiar acum.”

Pete Hegseth, secretarul apărării, adaugă: „Îți împărtășesc deplin aversiunea față de blatul european. E JALNIC. Noi suntem singurii de pe planetă [...] care puteam face acest lucru. Nimeni altcineva nu e măcar pe aproape.” Afirmația nu e complet corectă. Aviația britanică a bombardat anul trecut obiective militare Houthi împreună cu SUA, folosindu-se de avioane detașate în Cipru.

Președintele Trump pare să fi fost convins că această amenințare la adresa rutelor globale de transport maritim trebuie să fie soluționată chiar și dacă America însăși nu are prea mult de câștigat, deși consideră totuși că ar trebui să fie răsplătită pentru efortul ei. Dar de ce nu au optat și alte țări europene să participe? Numai SUA și Regatul Unit par să ia atacurile grupării Houthi în serios suficent pentru a și încerca să le oprească prin acțiune militară directă.

Nesăbuința și, probabil, ilegalitatea partajării de informații secrete în acest mod nu pot totuși să ascundă o realitate: exasperarea Washingtonului în privința „blatului” european e perfect întemeiată.

Sursa: Rador Radio România