La protestul organizat săptămâna aceasta, participanții au solicitat și depolitizarea justiției și oprirea procedurilor de participare a Muntenegrului la inițiativa Balcanii Deschiși.

După cum au comunicat organizatorii protestului, toate aceste revendicări sunt parte a petiției semnate până acum de 60.000 de muntenegreni. La încheierea protestului, petiția în care se solicită rezolvarea crizei politice și se exprimă îngrijorare față de viitorul european al Muntenegrului a fost citită în fața sediului Delegației Uniunii Europene la Podgorica.

"Deputații actualei majorități parlamentare au provocat incertitudine economică și profunde divizări în societate. Acțiunile lor conduc spre anarhie socială, economică și instituțională", se spune, printre altele, în apelul adresat tuturor factorilor politici și organizațiilor societății civile, care sunt îndemnate "să demonstreze angajamentul pentru Muntenegru și să se opună încercărilor îndreptate împotriva intereselor statului și cetățenilor Muntenegrului".

Protestul a fost susținut de partidele de opoziție din Muntenegru, în special de Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS) al președintelui Muntenegrului, Milo Djukanovici, care înainte de protest a postat pe Twitter că sprijină protestul "împotriva subminării sistemului constituțional și confruntării cu partenerii din comunitatea euroatlantică".

Cei care au luat cuvântul la protest au criticat actuala majoritate parlamentară numindu-i "slugi ale Belgradului și ale președintelui Serbiei, Aleksandar Vucici". Vicepreședintele DPS, Jevto Eraković, a arătat că actuala majoritate parlamentară a "înșelat alegătorii și partenerii internaționali" și a declarat că alegerile anticipate sunt "singura modalitate de a se ieși din criza politică internă".

În timpul protestului, securitatea sediilor Parlamentului și Președinției Muntenegrului a fost asigurată de un mare efectiv de polițiști. La încheierea protestului, organizatorii au anunțat că la 28 decembrie va fi organizat un nou protest.

Muntenegru este de mai mult timp într-un blocaj politic și instituțional, iar protestele au început în luna noiembrie când o nouă majoritate parlamentară a votat modificarea Legii privind competențele președintelui statului, prin care Parlamentul preia o parte din competențele președintelui, respectiv poate numi premierul și forma un nou executiv, în acest caz, al treilea în ultimii doi ani.

Comisia de la Veneția a dat un aviz negativ la modificările aduse legii, iar Comisia Europeană a recomandat retragerea Legii privind competențele președintelui statului și a făcut apel la politicieni să deblocheze activitatea Curții Constituționale, care din luna septembrie are doar trei judecători, din totalul de șapte.

Mesaje dure au fost transmise oficialilor de la Podgorica de emisarii speciali pentru Balcanii de Vest din SUA, Marea Britanie și Germania, care și-au exprimat îngrijorarea din cauza situației din țară.

Emisarul special al SUA, Gabriel Escobar, a apreciat că Muntenegru este "aproape de colaps", că formarea unui nou guvern fără alegeri ar fi o "mișcare riscantă" și a comunicat că Washingtonul "nu vede cum ar putea colabora cu un guvern format în baza controversatei noi Legi privind competențele președintelui statului".

Sursa: RADOR