De la invazia Ucrainei, UE a cheltuit 35 miliarde de euro pe importurile de energie din Rusia, a spus Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell.

„Trebuie să avem mai puține aplauze, dar mai multe arme pentru Ucraina”, ca aceasta să se poată apăra împotriva Rusiei, a spus Josep Borrell, îndemnând Europa să intensifice ajutorul pentru țara invadată de forțele armate ruse.

În cadrul unei dezbateri din Parlamentul European pe tema situației din Ucraina, Borrell a spus că Europa a cheltuit până acum aproximativ un miliard de euro pentru sprijinirea Ucrainei, aceeași sumă pe care UE o plătește Rusiei în fiecare zi pentru energie. „Trebuie să ne reducem dependența energetică: de data asta, schimbările climatice și geopolitica merg mână în mână”, a spus șeful diplomației UE.

Alături de Borrell, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au pledat miercuri pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia din Ucraina, din care să nu lipsească importurile de petrol și gaze naturale.

Uniunea Europeană va trebui să instituie, „mai devreme sau mai târziu”, noi sancțiuni asupra petrolului și gazului rusesc, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel, care a denunțat „crimele împotriva umanității” de la Bucea și din „multe alte orașe” din Ucraina.

„Cred că măsuri împotriva petrolului și chiar a gazului vor fi necesare mai devreme sau mai târziu”, a declarat Michel în fața eurodeputaților reuniți în sesiune plenară la Strasbourg.

Comisia Europeană a propus marți Celor 27 să înăsprească sancțiunile împotriva Moscovei, punând capăt achizițiilor de cărbune rusesc, care reprezintă 45% din importurile UE, și închizând porturile europene pentru navele rusești.

„Astăzi, ne exprimăm indignarea față de crime împotriva umanității, împotriva civililor nevinovați de la Bucea și din numeroase alte orașe. O dovadă în plus a faptului că brutalitatea rusă împotriva poporului ucrainean nu are limite”, a declarat Charles Michel.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că „umanitatea însăși a fost ucisă în Bucha”, că vinovații trebuie să plătească și că vor fi trași la răspundere. În ceea ce privește noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ea a spus că presiunea asupra lui Putin trebuie crescută și mai mult, pentru a limita opțiunile politice și economice ale Kremlinului. „Aceste sancțiuni nu vor fi ultimele noastre sancțiuni”, a spus von der Leyen, subliniind că „trebuie să ne uităm la petrol” și că fluxul de venituri din combustibili fosili al Rusiei trebuie să înceteze.

Însă un embargo asupra importurilor de gaze și petrol se lovește deocamdată de opoziția unor state membre, printre care Germania, Austria și Ungaria.

În acest context, notează Agerpres, o rezoluție a Parlamentului European care cere renunțarea la importurile de gaz și petrol rusești și extinderea substanțială a listei de sancțiuni care vizează responsabili din Rusia și Belarus va fi supusă joi la vot în ultima zi a sesiunii plenare din aprilie, iar rezultatul este incert, din cauza naturii delicate a acestor exigențe, care nu întrunesc unanimitatea în rândul UE.

Rezoluția privind concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2022, inclusiv privind ultimele evoluții ale războiului împotriva Ucrainei și sancțiunile UE împotriva Rusiei și implementarea lor, este una a grupurilor politice și reprezintă o variantă de compromis, în condițiile în care destule țări membre UE au reticențe în a renunța la petrolul și gazul rusești.

Un embargo eventual asupra petrolului (25% din achizițiile europene) și gazului (45% din importurile UE) face obiectul unor discuții aprinse între statele membre, iar Berlinul și-a exprimat public rezervele.

Germania nu poate să se dispenseze de livrările de gaz rusesc "pe termen scurt" și sancțiuni împotriva Moscovei în acest sector ar face mai mult rău UE decât Rusiei, a declarat luni ministrul german de finanțe, Christian Lindner. În schimb, statele baltice au încetat deja să importe gaz rusesc de la începutul lui aprilie.

Rezoluția care urmează să fie supusă la vot joi prevede, la articolul 15, un „apel la un embargo deplin împotriva importurilor din Rusia de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz cât de prompt posibil, renunțarea completă la gazoductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 și prezentarea unui plan pentru continuarea asigurării securității aprovizionării cu energie pe termen scurt”.

De asemenea, cere textul rezoluției, ar trebui „să se stabilească un plan cuprinzător de acțiune pentru UE privind viitoare sancțiuni și să comunice clar liniile roșii și pașii, măsură cu măsură, pentru a retrage sancțiunile în cazul în care Rusia face pași pentru restabilirea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internaționale și își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei”.

La articolul 19, rezoluția grupurilor politice din PE „subliniază că toate bunurile aparținându-le oficialilor ruși sau oligarhilor asociați cu regimul Putin, cât și ale intermediarilor și oamenilor lor de paie, precum și ale celor din Belarus legați de regimul Lukașenko ar trebui confiscate” și vizele UE ale deținătorilor lor revocate, în cadrul unei „interdicții complete și imediate a pașapoartelor de aur, vizelor și permiselor de ședere”.

De asemenea, subliniază textul citat, „un segment mai larg de oficiali ruși, guvernatori și primari, precum și membri ai elitei economice care se supun actualei politici a regimului Putin și beneficiază în urma acestui lucru ar trebui vizat de sancțiuni”.

De altfel, peste 200 de europarlamentari au transmis deja o scrisoare liderilor UE cerând sancțiuni mult mai drastice împotriva Rusiei.