După ce Marea Britanie a ieșit din UE la 31 ianuarie, cele două părți au început negocierile pentru un acord cuprinzător, care să guverneze relațiile comerciale și vamale, dar și cooperarea în domeniul militar sau de securitate.

Dar discuțiile au ajuns în impas, cu multe puncte în dezacord între Bruxelles și Londra, iar negociatorul-șef al UE a răbufnit recent: „Nu cred că putem continua așa la nesfârșit”.

Pentru a debloca situația, liderii instituțiilor europene au convenit că vor discuta luni (15 iunie) cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, într-o videoconferință.

Un eșec al negocierilor între Regatul Unit și UE ar putea avea consecințe economice dezastruoase, date fiind relațiile foarte strânse care s-au construit în cei 40 de ani în care Marea Britanie a fost parte a blocului comunitar.

Deși perioada de tranziție se va încheia la 31 decembrie, Regatul Unit a renunțat totuși la planul de a introduce imediat de la 1 ianuarie 2021 controale vamale complete asupra bunurilor importate din UE, acestea urmând să se aplice etapizat, scrie Agerpres.

„Am confirmat formal că Regatul Unit nu va prelungi perioada de tranziție, și momentul pentru solicitarea unei extinderi a trecut”, a anunțat pe Twitter ministrul britanic de stat Michael Gove, după o întâlnire prin videoconferință cu vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu relațiile instituționale, Maros Sefcovic. 

„Pe 1 ianuarie 2021, vom prelua controlul și ne vom recăpăta independența politică și economică”, a adăugat Michael Gove.

Pe de altă parte, pentru a ajuta companiile deja foarte afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus guvernul britanic a decis ca de la această dată controalele vamale aplicate asupra produselor venite din UE să fie instituite în etape până la 1 iulie 2021. De exemplu, importatorii de produse cum ar fi electronicele sau îmbrăcămintea vor avea la dispoziție șase luni pentru predarea declarațiilor vamale și plata taxelor aferente.

Guvernul britanic poate cere până la sfârșitul lunii iunie o prelungire a perioadei de tranziție, idee pe care însă a respins-o mereu. Pe de altă parte, Londra a insistat și în negocierile pentru Brexit că nu va cere amânări ale momentului ieșirii din UE, dar tot a amânat termenul de mai multe ori pentru a permite finalizarea negocierilor. 

„Am luat act de decizia britanică de a nu prelungi” perioada de tranziție, a scris la rândul pe Twitter negociatorul UE Michel Barnier, care a adăugat că „de acum înainte, trebuie să facem progrese pe fond” la negocieri.

Noi runde de negocieri între Londra și Bruxelles sunt prevăzute în iulie, august și septembrie.

Principalele divergențe privesc solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote și taxe vamale Regatul Unit să aplice unele dintre normele blocului comunitar, așa-numitul „level playing field”, pentru a evita o posibilă concurență neloială din partea britanicilor pe piața europeană, și dosarul pescuitului. Reprezentanții sectorului britanic de pescuit se împotrivesc vehement cerinței Bruxellesului ca un acord comercial să fie legat de accesul în apele britanice în aceleași condiții ca și până acum pentru pescarii europeni, mai ales cei francezi, belgieni și olandezi.

Pe ansamblu, Bruxellesul dorește un acord extins care să cuprindă și norme ale UE privind concurența, mediul sau fiscalitatea, în timp ce Londra dorește doar un acord clasic de liber schimb - așa cum UE a încheiat cu Canada - și la care să poată fi adăugate ulterior mici înțelegeri sectoriale.

Dacă până la finalul perioadei de tranziție post-Brexit nu se va încheia un acord, relațiile economice dintre UE și Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).