Ursula von der Leyen a anunțat că UE a transferat vineri Ucrainei 1,5 miliarde de euro, bani proveniți din dobânzile activelor înghețate ale Rusiei de către Bruxelles. Kremlinul anunță că va da ”un răspuns” la această decizie.

Pentru prima dată, UE alocă bani din dobânzile activelor înghețate ale statului rus pentru apărarea și reconstrucția Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un transfer de 1,5 miliarde de euro, relatează Welt Online.

„Nu există un simbol sau o utilizare mai bună pentru banii Kremlinului decât a face Ucraina și toată Europa un loc mai sigur pentru a trăi”, a scris ea pe rețeaua de socializare X.

Banii provin din dobânzile activelor înghețate ale Băncii Centrale Ruse din UE. Uniunea a decis deja, în primăvara acestui an, să folosească aceste dobânzi pentru Ucraina. Banii ajung acum în țări precum Germania sau Cehia, care apoi furnizează Ucrainei cu promptitudine echipamente de apărare aeriană sau obuze de artilerie.

Potrivit datelor Comisiei, aproximativ 210 de miliarde de euro aparținând Băncii Centrale Ruse au fost înghețate de UE. Instituția financiară Euroclear cu sediul la Bruxelles a anunțat recent că a încasat aproximativ 4,4 miliarde de euro în dobânzi în 2023.

Ursula von der Leyen și șeful diplomației europene Josep Borrell au făcut în martie propunerea de utilizare indirectă a fondurilor rusești pentru Ucraina guvernelor statelor membre. Propunerea prevede ca 90 la sută din veniturile utilizabile din dobânzile activelor înghețate ale Băncii Centrale Ruse să fie canalizate către fondul UE pentru finanțarea echipamentelor militare și a instruirii militarilor ucraineni.

Restul de zece procente ar trebui folosite pentru ajutor financiar direct pentru Ucraina.

În prezent, nu există planuri de utilizare directă a fondurilor Băncii Centrale Ruse printr-o decizie de expropriere. Motivul: îngrijorările de ordin juridic și eventualele represalii. Moscova a avertizat deja UE anul trecut să nu confisce proprietățile statului rus sau ale cetățenilor ruși.

Ca răspuns, Moscova ar putea expropria companiile din state UE care operează în Rusia. În plus, utilizarea directă a activelor rusești ar putea duce la pierderea încrederii altor state terțe și a investitorilor, precum și la retragerea unor active din UE.

Nu va exista un răspuns imediat, dar Rusia își va reconsidera următorii pași, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Dar, desigur, astfel de măsuri ale Comisiei Europene nu vor rămâne fără răspuns”.

Kremlinul a criticat planurile UE de a folosi veniturile din dobânzi încă din mai. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la acea vreme că decizia Bruxelles-ului ”nu este altceva decât o expropriere”.