„Banii pe care îi avem în programele de coeziune sunt alocați provocărilor economice și diviziunilor sociale”, a declarat pentru Euronews Rasmus Andresen, europarlamentar german din grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană.

„Trebuie să investim în securitate, da, dar trebuie să o facem cu fonduri noi și nu prin reciclarea unei părți din fondurile de coeziune, așa cum propune Comisia.”

Introduse în 1994, fondurile de coeziune sunt utilizate în special pentru finanțarea proiectelor de mediu și a rețelelor transeuropene în statele membre cu cel mai mic venit național brut pe cap de locuitor.

Acestea reprezintă un venit de 392 de miliarde de euro, egal cu o treime din bugetul european pentru perioada 2021-2027, însă doar 7 la sută au fost cheltuite efectiv și 30 la sută au fost planificate. Motivul este că autoritățile ar fi folosit mai întâi alte programe, precum planul NextGenerationEU, care își propune să ajute economiile să își revină după pandemia de CoViD-19.

Europarlamentarul PPE bulgar Andrey Novakov a descris politica de coeziune drept „frumoasa din pădurea adormită” în timpul unei dezbateri din Parlamentul European la începutul lunii aprilie.

Fondurile de coeziune: utilizare civilă și militară

În prezent, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru finanțarea armatelor sau achiziționarea de echipamente militare, dar pot fi folosite pentru finanțarea de produse atât pentru uz civil, cât și pentru uz militar, precum drone sau utilaje.

„De regulă, fondurile politicii de coeziune nu ar trebui folosite pentru a sprijini apărarea, deoarece este cel mai mare fond care asigură egalitatea de șanse de dezvoltare pentru regiunile europene. Există însă și excepții, pentru că vorbim de investiții cu dublă utilizare care pot fi finanțate și prin politica de coeziune", spune Jacek Protas, europarlamentar polonez al PPE.

Politica de coeziune ar trebui să permită, așadar, finanțarea „consolidării podurilor șicăilor de acces la granițele cu Rusia, Ucraina și Belarus”, „construirea de adăposturi sub clădiri publice” sau „pregătirea spitalelor pentru un posibil conflict armat”, a explicat el.

„Vorbim de investiții care servesc zilnic populația locală și care, în timp de război, pot fi folosite și pentru apărare”, a adăugat el.

Politica de coeziune și spațiu de manevră

În timp ce unele autorități naționale și locale se tem că fondurile de coeziune vor fi centralizate, răspunsul Comisiei Europene este că vrea să acorde țărilor care doresc să își finanțeze propria apărare mai multă libertate.

„Multe dintre cele mai sărace locuri din UE sunt și cele unde amenințarea rusă este cea mai mare. Așa că nu este neapărat ceva în detrimentul luptei împotriva inegalității europene”, a declarat pentru Euronews Garvan Walshe, cercetător asociat la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, un think tank al Partidului Popular European.

„Dacă se investește în modernizarea industriei din Bulgaria și România, se investește în coeziunea UE”, a adăugat el. Însă obstacolele rămân. De exemplu, 37% din fondurile de coeziune trebuie alocate proiectelor legate de climă.

„Dacă se izolează cazărmi militare, probabil că asta se aplică pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. Aceste lucruri nu sunt complet exclusive", argumentează Garvan Walshe, înainte de a sublinia ironic că „nimeni aici nu vorbește despre tancuri electrice".

Pe lângă apărare, Comisia Europeană propune alocarea acestor fonduri și pentru decarbonizare, locuințe, apă și energie.

Sursa: Rador Radio România