România riscă să piardă o sumă uriașă din banii alocați prin PNRR, dacă reforma pensiilor speciale nu se face până în luna iunie.

România și-a asumat reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de aproximativ 0,8% din Produsul Intern Brut și nu respectă principiul general al contributivității.

"Noi avem două sisteme publice ... sistemul de pensii general și sistemul de pensii speciale. Și aici, între cele două, se face comparația. Aici trebuie să fim foarte atenți la momentul la care vom trimite legea, până la urmă, aprobată de Parlament pentru a fi validată de către Comisia Europeană, pentru că - dacă vor fi discrepanțe între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special - va trebui să dăm explicații Comisiei, dacă dorim și insistăm, de ce dorim să avem procente diferite pentru cele două sisteme, respectiv pentru sistemul de pensii general și pensiile speciale", a declarat, după ședința de guvern de miercuri, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș.

El a spus că e o decizie care trebuie luată la nivelul guvernului și la nivelul coaliției, dacă Comisia va insista și va fi nemulțumită și va considera că jalonul nu este dus "la bun sfârșit".

Boloș susține că decizia e "foarte simplu de luat", dar trebuie "asumate" consecințele.

"Dacă se produce o destabilizare la nivelul acestor servicii publice care sunt de importanță strategică națională, fie că discutăm de apărare națională, de ordine publică, de Ministerul Public, toate aceste decizii produc consecințe și acestea trebuie asumate și nimeni altcineva nu și le poate asuma decât coaliția și guvernul, indiferent ce ar gândi ministerele de linie, indiferent care ar fi propunerile care vin din partea ministerului de linie", a explicat ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Boloș spune că flexibilitatea Comisiei e "spre zero" în privința menținerii pensiilor speciale.

"Judecata Comisiei Europene este raportată la ceea ce este scris în Planul Național de Redresare și Reziliență. Și eu am fost la început foarte optimist și am încercat să găsesc soluții pentru ceea ce există în Planul Național de Redresare și Reziliență, însă realitatea mi-a dovedit, Comisia nu face nici la stânga, nici la dreapta. Flexibilitatea Comisiei tinde spre zero. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar este un adevăr și vreau să înțelegem cu toții că ce este scris în Planul Național de Redresare și Reziliență este literă de lege", a spus el.

Boloș a menționat că unele țări, precum Bulgaria și Lituania, au renunțat la anumite reforme, pentru că nu și-au asumat consecințele: "Poate să se întâmple acest lucru, nu e decizia Ministerului investițiilor și proiectelor europene, nu este decizia ministerelor de linie".

CE cere scăderi reale de pensii la magistrați și militari

Declarațiile ministrul vin după ce G4Media a scris că Executivul de la Bruxells cere autorităților de la București să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale (ale militarilor, magistraților, diplomaților etc.).

Oficialii de la Bruxelles arată că proiectul ar face doar economii ”foarte limitate” și nu rezolvă principiul echității. Scrisoarea arată că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei ”rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului), iar în cazul magistraților e nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent.

Comisia Europeană sugerează ca în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.

În acest timp însă, Ministerul apărării naționale s-a gândit să extindă pensiile speciale și la personalul civil din instituțiile de apărare, lansând pe 17 martie în consultare publică un proiect de act normativ.