Parada Pride va avea loc, într-un fel sau altul, și se așteaptă ca mai mulți să participe la marș decât oricând, la această concluzie au ajuns invitații la conferința Institutului Republikon, care au discutat despre situația actuală a persoanelor LGBTQI în lumina măsurilor Guvernului Orbán de privare a drepturilor, scrie „Nepszava” (Ungaria). 

Politicienii opoziției care au participat la dezbatere – Tímea Szabó, reprezentând formațiunea „Dialog pentru Ungaria" (Párbeszéd), László Sebián-Petrovszki, reprezentând Coaliția Democrată (DK), Zsuzsanna Döme, reprezentând Partidul Câinelui cu Două Cozi din Ungaria, și Dávid Bedő, reprezentând partidul Momentum – au precizat clar că nu se pune problema ca ei să apere drepturile persoanelor LGBTQI, indiferent dacă pot obține sau nu capital politic din aceasta. Ei au spus, totodată, că nu sunt de acord cu atitudinea Partidului Tisza, care rămâne deoparte de eveniment, încearcă să evite acest subiect și nu face gesturi clare față de comunitatea LGBTQI.

Deși politicienii au citat mai multe studii care arată că majoritatea ungurilor au o atitudine de susținere față de acest grup social, potrivit Zsuzsannei Döme, imaginea nu este atât de pozitivă, propaganda guvernamentală a avut un impact asupra percepției lor, iar situația minorităților sexuale este deosebit de dificilă în zonele rurale. Potrivit lui Tímea Szabó, astăzi nu ar trebui să ne temem că un copil va deveni gay ca urmare a unei „propagande gay”, persecutată de Guvernul Orbán, ci mai degrabă de faptul că minorii se pot sinucide dacă nu primesc ajutor sau măcar informații de bază la școală.

Politicienii au fost de asemenea de acord că situația homosexualilor din țară s-ar putea îmbunătăți semnificativ dacă, după o schimbare de guvern, legile care îngreunează viața persoanelor LGBTQI ar fi abrogate, iar drepturile lor ar fi extinse, inclusiv permiterea căsătoriei între persoane de același sex și a adopției. Potrivit lui Tímea Szabó, ar fi ușor de schimbat și atitudinea acelei părți a societății care respinge homosexualii, deoarece tocmai campaniile FIDESZ au arătat că opiniile oamenilor pot fi modelate - și în acest sens există multe exemple pozitive și din țări puternic religioase, precum Malta, Spania sau Irlanda.

Zsolt Szekeres, avocat al Comitetului Helsinki din Ungaria și consilier juridic voluntar pentru Budapest Pride, a vorbit la a rundă a dezbaterii despre știrbirea drepturilor fundamentale ale omului ca urmare a pachetului de modificări legislative care vizează interzicerea Pride, care, în opinia sa, contrazice puternic valorile și legile fundamentale ale UE și care, aparent, cauzează dificultăți și Guvernului. Potrivit, managerului de proiect al Societății „Háttér” (ONG care reprezintă persoanele LGBTQI din Ungaria), Tamás Dombos, Guvernul a încercat să interzică sau să facă imposibilă Pride-ul de mai multe ori, în 2010, 2011 și 2012. În opinia sa, depinde și de autorități modul în care va avea loc în cele din urmă această paradă. Participanții au încercat de asemenea să ilustreze cu exemple personale ce înseamnă măsurile Guvernului FIDESZ. Regizorul Kriszta Székely a amintit, de exemplu, de procedurile împovărătoare și umilitoare prin care trebuie să treacă un cuplu de lesbiene dacă își dorește un copil, ceea ce, pe lângă absurditățile legale, implică și prezentarea lor ca fiind altfel decât sunt.

„Multe persoane LGBTQI s-ar bucura de solidaritate. Primarul general adoptă o poziție fermă în această chestiune și este un sentiment plăcut să vezi asta. Nu știu dacă această atitudine are vreo semnificație politică, dar ca membru al unei minorități care citește de obicei știrile cu un sentiment neplăcut, contează foarte mult”, a declarat influencerul András Hodász, fost preot catolic, care a mai spus că teama multor homosexuali cu privire la Partidul Tisza este că nu se știe dacă va fi mai ușor să trăiască ca homosexuali în Ungaria după 2026, dacă vor câștiga ei.

Balanță în deteriorare

Conform raportului n realizat de ILGA-Europa, care reunește organizațiile LGBTQI europene, Ungaria se află în prezent pe locul 37 pe așa-numita Hartă a Curcubeului, care măsoară drepturile minorităților sexuale și de gen. În 2012, Ungaria se afla încă pe locul 9 pe lista celor 50 de state europene analizate, devansând, de exemplu, Austria și Danemarca. Cu alte cuvinte, situația nu pur și simplu nu s-a îmbunătățit, ci s-a înrăutățit semnificativ. Mai mult, așa cum a subliniat și Tamás Dombos, tocmai cei sub 18 ani afectați au fost puși într-o situație mai dificilă de legea batjocorită drept „protecția copilului”, deoarece subiectul a fost practic scos din școli.

Sursa: Rador Radio România