Trei articole scurte, nici unul în plus. Puține legi sunt atât de minimaliste. Legea a fost adoptată de guvernul demisionar al lui Michel Barnier care s-a întrunit pentru un consiliu extraordinar de miniștri, miercuri 11 decembrie. Textul este excepțional atât prin concizie, cât și prin obiectul său: „Garantarea continuității funcționării instituțiilor naționale”. După moțiunea de cenzură care a făcut imposibilă adoptarea unui buget pentru 2025, „legea specială” depusă în ședința miniștrilor pentru prima dată de la demisia colectivă urmărește pur și simplu să împiedice ca statul și securitatea socială să rămână fără mijloace financiare de la 1 ianuarie 2025. Astfel este organizată funcționarea financiară provizorie a Franței în regim de urgență, până la votarea unui buget oficial.

„Nu trebuie să intrăm în panică sau să ne bucurăm prematur: acest text va oferi guvernului mijloacele minime pentru a evita un shutdown pe model american [înghețarea activității unei părți a guvernului federal], iar contribuabilii vor continua să plătească taxe”, rezumă Emmanuelle Mignon, fost director al biroului lui Nicolas Sarkozy de la Elysée, acum partener în firma de avocatură August Debouzy.

După aprobarea sa în Consiliul de Miniștri, proiectul de lege va fi prezentat, miercuri după-amiază, comisiilor de finanțe ale Adunării și Senatului de către miniștrii demisionari, apoi va fi examinat luni, 16 decembrie, în ședință în ambele camere. Obiectivul guvernului este să obțină un vot identic de la cele două adunări, fără amendamente, pentru ca această lege să fie promulgată cât mai repede, înainte de sfârșitul anului.

Doar câteva fraze

Executivul înaintează pe teren necunoscut. În Constituție, nicio procedură nu corespunde exact prezentei cauze. Și, în timpul celei de-a Cincea Republici, Franța a adoptat o singură lege specială de acest tip, în 1979. Un aviz emis luni de Consiliul de Stat deschide însă drumul. Concluziile? Chiar dacă și-a dat demisia, guvernul este în drept să supună la vot o lege de urgență precum cea pregătită în ultimele zile, în numele continuității necesare a statului.

Dar textul trebuie limitat tocmai la această funcție. Nu poate înlocui viitorul buget.

Prin urmare, legea va fi limitată la câteva propoziții. Ca și în 1979, textul va autoriza guvernul „să continue să colecteze impozitele” până la votarea bugetului. Așa că banii vor intra în continuare în trezorerie, dar numai în baza regulilor stabilite la sfârșitul anului 2023. Nu sunt posibile noi măsuri fiscale. Următoarele două articole vor autoriza Statul să recurgă la împrumuturi, ca și asigurările sociale, prin ridicarea plafonului de îndatorare al Agenției Centrale a Organizațiilor de Securitate Socială.

„Politică”

Pe partea de cheltuieli, guvernul poate deschide, prin decret, credite „aferente serviciilor desemnate”, adică în limita sumelor prevăzute în bugetul adoptat pe anul 2024. Și atât. Guvernul a pus în chestiune necesitatea de a adăuga un articol care să prevadă în mod oficial plata fondurilor publice către Uniunea Europeană și autoritățile locale. Inutil, răspunde Consiliul de Stat. Acest fapt va ajuta la evitarea controverselor cu formațiunea RN privind contribuția Franței la Europa.

„Rămân incertitudini fiscale serioase”

De asemenea, Consiliul de Stat exclude posibilitatea de a integra un articol de modificare a baremului impozitului pe venit sau de a prelungi anumite credite fiscale. Michel Barnier amenințase că, în cazul moțiunii de cenzură la adresa guvernului său, „18 milioane de francezi” vor plăti mai multe taxe fără ca veniturile lor reale să fi crescut, din cauza lipsei de ajustare a taxelor în funcție de inflație.

De altfel, această modificare nu poate avea loc în cadrul legii speciale, spun juriștii: este un gest politic care „depășește autorizația de a continua colectarea acestor taxe”. Revizuirea baremului va trebui, așadar, să aibă loc mai târziu, în bugetul real așteptat la „începutul anului” 2025, după cum a indicat Emmanuel Macron. Subiectul va face însă, fără îndoială, subiectul unor amendamente, în special din partea RN și La France insoumise.

„În ciuda acestei legi, rămân incertitudini fiscale serioase”, crede Emmanuelle Mignon.

„Va fi votată legea? Cu sau fără amendamente, a priori imposibil din punct de vedere juridic? Și atunci, următorul buget 2025 va putea include măsuri retroactive?” Actuala dramă bugetară uluitoare este departe de a se fi încheiat.

Sursa: Rador Radio România