Cei 27 de șefi de stat și de guvern și-au început videoconferința vineri dimineața, dar nimeni nu se așteaptă să și ajungă la un acord asupra propunerii Comisiei într-o singură întâlnire. 

Funcționarii de la Bruxelles spun că un succes ar fi și doar simplul fapt că liderii celor 27 de state membre nu vor trimite Comisia din nou la lucru pentru a creiona un nou plan. Un prim semnal pozitiv a fost că niciun stat nu a respins imediat propunerile Comisiei, notează EURACTIV.com.

Dar de-aici și până la aprobarea unui buget mai este cale lungă, iar diferențele dintre statele care vor un buget mai generos și cele care vor o abordare mai frugală sunt încă prea mari.

Comisia a propus un buget multianual pentru perioada 2021-2027 de circa 1.100 de miliarde de euro, la care se adaugă un fond de redresare economică, denumit Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro. Din acesta, 500 de miliarde de euro ar fi granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro împrumuturi, fondurile urmând să fie folosite în primii ani ai viitorului cadru financiar multianual pentru a ajuta economia să depășească efectele negative ale crizei coronavirusului.

Una dintre problemele spinoase este legată de condiționalitatea accesării banilor. În timp ce țările serios afectate, precum Italia și Spania, doresc o condiționalitate minimă, altele, susținătorii abordării frugale (Olanda, Austria, Suedia și Danemarca) doresc ajustări și reforme mai stricte pentru deblocarea fondurilor.

Un oficial al UE a declarat joi pentru EURACTIV.com că țările vor trebui să prezinte nu numai reforme pentru modernizarea economiilor, ci și „ajustări fiscale” pentru a asigura că nivelul datoriei lor este sustenabil.

Este de așteptat ca datoria publică să crească în UE în acest an, ajungând la 196% din PIB în Grecia, 159% din PIB în Italia, 131% în Portugalia, 116% în Franța și 115% în Spania.

„Bineînțeles, vom analiza ajustările fiscale”, a adăugat același oficial, subliniind importanța lor pentru consolidarea rezistenței economiilor naționale.

Guvernele naționale și Comisia vor conveni în comun cu privire la programele de investiții și reforme pentru accesarea fondurilor, inclusiv ajustările fiscale.

Reducerile bugetare și posibilele majorări de impozite vor crea turbulențe extreme în plan politic, mai ales în țările din sud precum Italia, Spania sau Grecia, ale căror amintiri despre perioada de austeritate din ultima criză sunt încă vii.

Cu toate acestea, oficialii UE au adăugat că Comisia nu va comite aceleași „greșeli” ca acum zece ani, când a impus ajustări fiscale drastice pentru a echilibra bugetele publice în perioada următoare crizei, declanșând o nouă recesiune în 2012.

Procesul va fi mai gradat și va ține cont de nivelul ridicat al deficitului și datoriilor statelor membre în urma pandemiei și numai după ce situația economică se va stabiliza.

Întrucât economia UE este estimată să crească din nou cu 6,1% anul viitor, suspendarea actuală a regulilor fiscale din Pactul de stabilitate și creștere nu va fi prelungită.

Pe lângă condiționalitățile aplicate fondului de recuperare, statele membre nu sunt de acord nici cu privire la mărimea acestui fond, a proporției între subvenții și împrumuturi și nici cu criteriile de alocare a banilor între statele membre.

Unele state membre se opun de asemenea introducerii de noi taxe pentru rambursarea celor 750 de miliarde de euro pe care UE le va împrumuta de pe piețe. 

Pe de altă parte, Parlamentul European a avertizat joi că nu va vota viitorul buget dacă nu vor fi introduse noi venituri proprii pentru UE. Dar Comisia - deși a avansat în trecut unele idei, precum taxarea materialelor plastice de unică folosință, impozitarea afacerilor transanționale sau a platformelor digitale - nu a propus nimic concret. Ca urmare, nici liderii reuniți în Consiliul European de vineri nu pot lua acest plan în discuție.

În ciuda complexității, un diplomat a spus că discuțiile pregătitoare dintre ambasadorii și miniștrii UE din ultimele săptămâni au fost „constructive” și atmosfera este mai bună decât în ​​februarie, când liderii UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la bugetul UE de șapte ani, notează EURACTIV.com.

În plus, statele membre înțeleg „sentimentul de urgență” și situația excepțională cu care se confruntă Europa, a adăugat un înalt funcționar al UE, deoarece este necesar un răspuns economic adecvat pentru a face față celei mai profunde recesiuni din istoria UE. 

Liderii ar putea ajunge la un acord politic în iulie și, odată ce acesta este asigurat, Parlamentul European și parlamentele naționale vor trebui să aprobe planul, astfel încât banii să poată începe să curgă chiar de la 1 ianuarie.