Bulgaria a pierdut 0,7 miliarde de euro doar în acest an – inclusiv 423 de milioane de euro în pierderi directe și 225 de milioane de euro în beneficii pierdute – ca urmare a faptului că nu a fost pe deplin admisă în spațiul Schengen.

Declarația îi aparține ministrului interimar al Economiei din Bulgaria, Petko Nikolov.

Bulgaria și România au devenit membre ale spațiului Schengen la sfârșitul lunii martie, dar numai cu frontierele aeriene și maritime.

Nikolov a citat date dintr-un raport pregătit pentru minister de către Institutul de Cercetări Economice din cadrul Academiei Bulgare de Științe. Estimarea a fost mult mai pesimistă decât pierderea anuală de 0,5 miliarde de euro anunțată anterior de Uniunea Transportatorilor Internaționali.

”Rezultatele admiterii depline a Bulgariei și României la Schengen nu reprezintă doar un eveniment unic, ci ele se vor intensifica odată cu o integrare economică mai profundă între țările europene, ceea ce înseamnă că fiecare amânare succesivă va cauza pierderi mai mari atât pentru economia bulgară, cât și pentru cea europeană”, a spus Nikolov.

Nikolov a menționat, de asemenea, că aderarea Bulgariei la granițele terestre Schengen ar duce la economii de carbon în valoare de 3,75 milioane de euro.

În timp ce influentul europarlamentar bulgar și co-lider ALDE Ilhan Kiuciuk (DPS) a declarat în aprilie că este puțin probabil ca Bulgaria să devină membru cu drepturi depline a Schengen în acest an, invocând în special alegerile din Austria – principalul oponent al primirii Bulgariei și României, Nikolov a declarat luni că aderarea la Schengen a fost un moment cheie pentru integrarea europeană.

”Apreciem foarte mult faptul că Ungaria a făcut din aderarea noastră cu granițele terestre o prioritate. Apreciem foarte mult sprijinul Ungariei pentru o aderare rapidă și aș spune esențială a Bulgariei și României la Schengen și sper că până la sfârșitul anului acest lucru va deveni un fapt”, a spus Nikolov.

Potrivit Guvernului bulgar, aderarea la Schengen va ușura traficul greu de la granițele cu România și Grecia și va duce la o dezvoltare rapidă a infrastructurii logistice din regiune.

”Creșterea volumului comerțului, reducerea costurilor pentru exportatori prin eliberarea resurselor de transport de la camioanele care așteaptă la frontieră, reducerea timpului de călătorie, economisirea controalelor administrative la frontieră, reducerea timpilor de livrare, creșterea potențialului de creștere a zonelor de frontieră, efectul de mediu al încetării camioanelor. așteptând la granițe”, a adăugat ministrul.