Datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arătă faptul că creșterea medie anuală a prețurilor în Bulgaria în septembrie, măsurată prin Indicele Armonizat, a fost de 3,1%. Nivelul acceptabil pentru zona euro este de 2,9%.

Criteriile de la Maastricht, care includ cerințe privind stabilitatea prețurilor, deficit și datorie publică, urmăresc să garanteze că țara care aderă are o economie sustenabilă și finanțe publice stabile, care nu vor amenința stabilitatea zonei euro. Mai exact, în ceea ce privește inflația, pentru a îndeplini cerințele europene (ceea ce a fost obligatoriu pentru aprobarea tehnică, dar este de dorit chiar foarte mult și după aceea), aceasta nu trebuie să depășească cu 1,5 puncte procentuale nivelul mediu al celor trei state membre cu cea mai mică inflație, care în septembrie au fost Franța (1,2%), Cipru (1,4%) și Irlanda (1,5%). Adică, inflația maximă nu ar fi trebuit să depășească 2,86% în septembrie.

O analiză a datelor arată că Bulgaria s-a abătut de la indicator încă din luna august - atunci inflația era de 2,9%, iar nivelul admis este de 2,8%.

De obicei, practica Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când pregătește rapoarte de convergență (o etapă pe care Bulgaria a trecut-o deja cu succes) este de a exclude din calculele inflației acele state membre care au un rezultat prea scăzut din cauza „factorilor excepționali”. În raportul din iunie 2024, aceasta a fost Finlanda. Cu toate acestea, în statisticile actuale, Finlanda nu se numără printre țările cu cea mai mică inflație și, prin urmare, nu ar trebui exclusă. Celelalte două țări care sunt tratate ca atare, cu caracteristici speciale, sunt Danemarca și Belgia, dar nici acestea nu au avut o inflație scăzută în septembrie.

Amintim că la începutul anului 2025, inflația în Bulgaria a fost cu doar 0,07 puncte procentuale peste nivelul admis, dar atunci cabinetul nou format al prim-ministrului Rosen Jeliazkov nu a dorit să trimită o solicitare pentru un raport de convergență extraordinar din cauza neîndeplinirii formale a criteriului inflației.

La începutul săptămânii trecute, statistica națională a confirmat, de asemenea, tendința ascendentă cu privire la prețuri, după ce inflația anuală a atins 5,6% în septembrie. Pentru comparație, în august a fost de 5,3%.

Mai mulți economiști sunt de părere că prețurile vor continua să crească în lunile următoare, susținute de creșterea stabilă a salariilor și de cererea internă mare. Un alt factor pentru presiunea ascendentă asupra prețurilor sunt și așteptările inflaționiste în rândul populației, în legătură cu introducerea viitoare a monedei unice europene.

Un alt semn de întrebare apare cu privire la deficitului bugetar, care continuă să crească într-un ritm rapid. Conform Legii privind bugetul pentru 2025, nivelul admis este de până la 3% din PIB, dar aproape nimeni nu se îndoiește că acesta va fi depășit. Cu toate acestea, analiștii sunt de părere că ar putea exista o problemă cu bugetul de stat pentru 2026, care este în curs de pregătire acum și este așteptat până la sfârșitul lunii, dar și cu bugetul pentru acest an.

„Problema cu deficitul vine din partea de cheltuieli, deoarece acestea au fost prea umflate în ultimii ani și acesta este un exemplu foarte clar a ceea ce se întâmplă atunci când faci ceva pe bucăți - costurile cresc, iar asta pe termen lung”, a comentat Kaloian Staikov, economist și președinte al Consiliului de Administrație al Institutului de Management al Energiei, pentru Economic.bg.

Dimităr Ciobanov, specialist în finanțe și lector la Universitatea de Economie Națională și Mondială, a avertizat însă că „măsuri vor fi cu siguranță necesare” în 2026, având în vedere că se așteaptă ca bugetul să se încheie anul acesta cu un deficit mai mare decât cel permis conform criteriilor de la Maastricht – 3% din PIB. „Dacă politica actuală se menține și creșterea salariilor în sectorul bugetar continuă, deficitul pentru anul viitor va fi în orice caz mai mare decât cel pentru 2025", a prognozat Ciobanov.

Sursa: Rador Radio România