O poziție tranșantă împotriva proiectului pentru o nouă Lege a justiției a fost transmisă de Borislav Sarafov, care îndeplinește în prezent funcția de procuror general, către adjunctul său de până mai ieri și acum ministru interimar al Justiției, Maria Pavlova.

Proiectul trebuie să reglementeze noile situații din justiție, introduse odată cu modificările aduse Constituției. Abia după adoptarea noii Legi judiciare se va trece la schimbarea CSM (vor fi deja două consilii - al magistraților și al procurorilor) și a inspectoratului de pe lângă acesta, care în prezent au un al doilea mandat fără a fi aleși pentru asta. Nealegerea unui nou consiliu al procurorului amână și alegerea unui procuror-general titular pentru o perioadă nedeterminată.

În iunie, se va împlini un an de la demiterea din postul de procuror general a lui Ivan Gheșev, după care postul a fost ocupat temporar de Sarafov. Din cauza turbulențelor politice, nu este deloc clar ce va rămâne din ideile din proiect și dacă nu va fi refăcut din temelii. 

La o săptămână de la preluarea mandatului guvernului interimar, perioada de consultare publică cu privire la noua propunere de Lege a justiției a fost prelungită cu 20 de la o săptămână de la preluarea mandatului guvernului interimar, perioada de consultare publică cu privire la noua propunere de Lege a justiției a fost prelungită cu 20 de zile - de la 16 aprilie 2024 până la 7 mai 2024, cu explicația că au fost „numeroase propuneri primite de la organele de justiție și organizațiile din domeniu ale magistraților”.  

Principalele observații vin tocmai de la organizațiile din domeniu ale procurorilor și anchetatorilor. Sunt prezentate și în poziția oficială a parchetului. Potrivit procuraturii de stat, proiectul are grave vicii și norme contradictorii, motiv pentru care o parte semnificativă a textelor sale trebuie redactate.

„Conține norme neconstituționale și decizii legislative, care nu pot fi explicate în alt mod decât ca rezultat al unui efort conștient și motivat politic de a trata judecătorii și procurorii și anchetatorii în mod inegal”, subliniază procurorul - general. 

El se opune, de exemplu, restructurării parchetului. În virtutea Constituției, a fost închis Parchetul de pe lângă Înalta Curte Administrativă și de pe lângă Înalta Curtea de Casație, iar în locul lor a „apărut” Parchetul Suprem. „Este o restructurare care poate fi realizată doar de Marea Adunare Națională”, consideră procuratura. Potrivit poziției sale, aceasta este o imixtiune nejustificată și prea mare în justiție. 

Există, de asemenea, obiecții cu privire la faptul că se are în vedere ca și membrii Consiliului Suprem al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, care sunt magistrați, să fie și judecători, procurori sau anchetatori în același timp. Cu toate acestea, o astfel de decizie în practică neagă statutul CSM și CSP ca organisme permanente. 

Este criticată și lipsa unei definiții a ceea ce reprezintă „organizații și societăți secrete și/sau informale” a căror calitate de membru va trebui declarată. De asemenea, Parchetul este nemulțumit de procedura planificată pentru desfășurarea concursurilor. 

„În proiectul de lege rămâne posibilitatea impunerii demiterii disciplinare din funcție pentru acțiunile care prejudiciază reputația justiției. Nu se precizează însă care sunt acțiunile ce prejudiciază prestigiul justiției, iar acest lucru ar duce la un subiectivism extrem de mare, fără criterii clare pentru comportamentul magistraților, ceea ce le afectează direct independența în luarea deciziilor conform legii și convingerii lor proprii”, se arată în poziție. 

Există, de asemenea, un dezacord și legat de faptul că judecătorii vor putea fi detașați timp de un an, iar procurorii - doar șase luni fiecare. Se poate ajunge chiar la o întârziere a procesului penal, deoarece odată cu finalizarea detașării unui procuror, altul va trebui să se familiarizeze cu materialele din dosar și să ia măsurile prevăzute de lege, avertizează procuratura de stat. 

Procurorii din raionul Dobrici consideră că există riscul stăpânirii și dezbinării urmăririi penale. Aceștia sunt nemulțumiți de faptul că în Consiliul Superior al Procurorilor vor predomina membri care sunt aleși de parlament. Acest lucru este subliniat și în opinia Districtului de Apel Sofia. Aceștia mai subliniază și faptul că majoritatea în Consiliul Suprem al Magistraturii va fi din partea cotei profesionale. 

La începutul săptămânii trecute, parchetul a transmis și un aviz critic cu privire la dosarul de la Curtea Constituțională împotriva modificărilor aduse Constituției. 

SURSĂ: RADOR RADIO ROMÂNIA