Statele baltice, Polonia, Finlanda și Norvegia au convenit să creeze un "zid de drone" pentru a-și proteja frontierele externe, folosind vehicule aeriene fără pilot. "Zidul de drone" ar permite ca întreaga frontieră externă cu Rusia și Belarus - din Norvegia până în Polonia - să fie permanent protejată din aer", a declarat Agne Bilotaite, ministrul de interne al Lituaniei.

Aceasta este o altă inițiativă a statelor baltice de a consolida capacitățile de apărare în regiune, după ce Rusia a publicat și apoi a șters un proiect de document care făcea apel pentru o revizuire a frontierelor sale maritime din Marea Baltică. Surse din cadrul UE au comentat că salută orice inițiativă venită din partea statelor membre care sprijină Ucraina. Se așteaptă ca Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să coordoneze procesul.

Deocamdată, inițiativa nu ajunge la Marea Neagră, unde există frecvent provocări rusești, iar Bulgaria este pe cale să rateze o altă ocazie de a-și consolida apărarea. Problema devine și mai vizibilă pe fondul măsurilor de urgență luate de România.

"Linia de apărare ar trebui să fie de la Marea Baltică la Marea Neagră"

Fostul ministru bulgar al Apărării și expert cu ștate vechi, care a deținut diverse funcții în NATO, Velizar Șalamanov, a comentat că amenințarea din partea Rusiei este de îndelungată și, dacă se va construi o linie de apărare, aceasta ar trebui să fie de la Marea Baltică la Marea Neagră. "Bulgaria trebuie să monitorizeze această inițiativă și să-și definească așteptările pentru o inițiativă mai largă. În niciun caz nu ar trebui să ajungă în punctul în care atenția să fie din nou concentrată doar pe pregătirile de apărare în regiunea baltică, fără să acorde atenție Mării Negre”, a subliniat Șalamanov.

El a amintit că există mai mult de un exemplu din trecut în care, din cauza lipsei de interes și a capacității de a lua decizii, am pierdut multe oportunități importante în ceea ce privește desfășurarea anterioară în NATO, înlocuirea radarelor, investiții în Marea Neagră și o serie de proiecte de securitate cibernetică.

"Lipsa unei strategii de apărare și a unei strategii pentru noile tehnologii nu ne permite să profităm de oportunitățile UE și NATO. Inițiativa ar trebui discutată și marcată în strategia bulgară de apărare, care, însă, este blocată. Când se contractează resurse și căutăm participare la o inițiativă internațională, trebuie să fim conștienți de modul în care stau lucrurile în contextul sistemului nostru de apărare", a menționat Șalamanov.

El a subliniat, de asemenea, cooperarea dintre Bulgaria și România în cadrul NATO, care este amânată din cauza reacției lente a Bulgariei, aflată din nou într-o criză politică.

"Zidul de drone"

Reflectarea amenințării ruse este o prioritate de vârf pentru țările care au graniță comună cu Rusia. Tensiunile au escaladat după ce Rusia a publicat și apoi a șters un proiect de document care solicita o revizuire a granițelor sale maritime din Marea Baltică și a eliminat geamandurile care marcau granița sa cu Estonia. Până la sfârșitul lunii mai, mai multe țări care se învecinează cu Rusia au convenit să schițeze un plan de creare a unui zid de drone care să monitorizeze granița. În plus, sistemele anti-drone vor fi folosite pentru a preveni potențialele atacuri sau interferențe din partea aeronavelor rusești.

"Zidul de drone" ar fi un element important pentru a asigura rezistența regională comună, a comentat Agne Bilotaite, ministrul de Interne al Lituaniei. "Vedem eforturi constante ale regimurilor rus și belarus de a destabiliza securitatea internă și ordinea publică în țările noastre, de a crea panică și neîncredere în instituții. Întreaga regiune se confruntă cu amenințări similare, coordonate de Rusia și Belarus - migrație, atacuri cibernetice, dezinformare, sabotarea infrastructurii critice și a altor amenințări hibride", a adăugat ea. Lituania are deja planuri de a intensifica supravegherea frontierelor cu drone.

Serviciul de Frontieră de Stat a înființat o unitate de vehicule aeriene fără pilot și sunt achiziționate drone și sisteme antidrone suplimentare. Estonia a anunțat, de asemenea, că este pregătită. "Avem planuri concrete. Așa cum face fiecare stat membru care este aproape de Federația Rusă, noi ne construim sistemele noastre de apărare și supraveghere și cumpărăm tehnologie mai bună", a comentat Serviciul eston de Poliție și Frontieră.

Cât de avansată este România?

Forțele române au o rețea radar bună și extinsă cu multe 2D și 3D fixe și radare mobile care pot acoperi teritoriul întregii țări și chiar pot vedea dincolo de granițele acesteia, în locuri precum Moldova sau Ucraina. De asemenea, există încă vechi radare sovietice care sunt eficiente. Radarele mai noi sunt AN/FPS-117, TPS-77 și TPS-79.TPS-79 este unul dintre cele mai bune și mai eficiente radare de detectare de drone.

Este un radar 3D mobil, capabil să funcționeze chiar și în spații ostile din punct de vedere electromagnetic. România are deja și sisteme Patriot cu rachete PAC-3 și PAC-2 GEMT. România este pregătită să neutralizeze dronele care au valoare scăzută și nu implică folosirea de echipamente costisitoare. În acest scop, a fost pregătit un sistem de artilerie antiaeriană bazat pe blindate mobile Gepard (automate duble de 35 mm) și sisteme Oerlikon GDF-003 (automate duble de 35 mm).

Aceste sisteme vor fi modernizate cu 325 de milioane de euro de către „Rheinmetall” la cea mai recentă versiune a GDF-009. Sistemele Gepard s-au dovedit foarte eficiente în Ucraina împotriva țintelor care zboară la înălțime mică, cum ar fi dronele. România are și o flotă fluvială pe Dunăre, cu multe nave de război, înarmate cu tunuri antiaeriene și rachete "Strela", care sunt eficiente împotriva atacurilor cu drone.

România este pe cale să achiziționeze opt sisteme aeriene fără pilot C-UAS pentru aproximativ 60 de milioane de euro, iar 54 de sisteme mobile V-SHORAD au fost deja achiziționate din Coreea de Sud. A început deja și un proiect de achiziție a sistemelor de apărare aeriană cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, care va costa în jur de 2 miliarde de euro. Este vorba despre șase sisteme integrate V-SHORAD - sisteme SHORAD, șase sisteme V-SHORAD și șase sisteme SHORAD.

Cum stă Bulgaria?

Ministerul Apărării a comentat că Bulgaria monitorizează toate posibilitățile de consolidare a apărării flancului estic al NATO. Momentan, însă, nu există acțiuni concrete pentru includerea Bulgariei sub o formă sau alta în inițiativă.

Incertitudinea politică face ca luarea deciziilor să fie și mai dificilă.

Bulgaria rămâne unul dintre cele mai slabe puncte ale NATO și problemele sistemice cu apărarea aeriană continuă. În prezent, se bazează în principal pe vechile rachete antiaeriene sovietice S-300, care, însă, nu sunt compatibile cu NATO.

După agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, întreținerea armamentului sovietic a devenit din ce în ce mai complicată.

Bulgaria nu are nici radare 3D moderne, ceea ce face ca țara să fie și mai vulnerabilă. Cu toate acestea, armata bulgară creează o nouă generație de forțe armate - operatori de drone. Ei vor opera drone de diferite tipuri și scopuri.

În același timp, compania de stat bulgară Terem începe producția de drone - kamikaze. Aeronavele fără pilot vor costa 2.000 de leva și vor putea distruge tancuri cu un preț de 10-15 milioane de euro. Velizar Șalamanov a remarcat că „lipsa unei strategii de apărare și a unei strategii pentru noile tehnologii nu ne permite să profităm de oportunitățile UE și NATO”.

"Nimeni nu este pe deplin pregătit să se apere, cu excepția Israelului, probabil, precum și a altor națiuni de înaltă tehnologie, pentru că este vorba despre sisteme de detectare mult mai avansate și război electronic. Asta trebuie să facă parte din agendele noastre de inovare. Apărarea împotriva dronelor este foarte importantă, dar în prezent sistemul mai profitabil este folosirea dronelor ca element de descurajare", a adăugat el.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA